Actul de justi?ie stârne?te o nemul?umire generalizat?

Actul de justiție stârnește o nemulțumire generalizată

Profunda nemulțumire a cetățenilor în soluționarea actului de justiție din România este o realitate. Una destul de cruntă am putea spune. O recunoaște chiar procurorul Gheorghe Stan, inspectorul șef adjunct al Inspecției Judiciare. Prezentată însă în rapoartele oficiale pe justiție, aceasta apare ca fiind pe un trend ascendent atunci când vorbim despre încrederea și percepția populației asupra actului de justiție din țară.

 

Care sunt cele mai grave probleme în sistemul de justiție în momentul de față?

Raportat la activitatea Inspecţie Judiciare, principala problemă identificată ar fi aceea a prelungirii duratei procedurilor în cauzele aflate pe rolul parchetelor sau al instanţelor, întrucât aceasta este de natură să creeze, în percepţia publică, un sentiment de neîncredere în actul de justiţie. Inspecţia Judiciară, în activitatea sa, acordă atenţie tuturor aspectelor care pun în discuţie prelungirea nejustificată a procedurilor în cauzele aflate în curs de soluţionare. Precizez că în perioada 2013-2014 au fost exercitate mai multe acţiuni disciplinare împotriva judecătorilor şi procurorilor care, din motive imputabile, nu au soluţionat, într-un termen rezonabil, cauzele cu care au fost investiţi. Este de subliniat faptul că, pentru a fi atrasă răspunderea disciplinară a magistratului, este necesar să se stabilească dacă durata procedurilor a fost prelungită din culpa exclusivă a acestuia. De asemenea, răspunderea disciplinară a magistratului este atrasă şi în situaţia în care se constată că prelungirea duratei procedurilor a condus la intervenirea prescripţiei răspunderii penale a persoanelor cercetate. O altă problemă, care la o primă vedere ar pune în discuţie calitatea actului de justiţie, este aceea a numărului mare de petiţii în cuprinsul cărora justiţiabili critică legalitatea şi temeinicia unor hotărâri sau soluţii. Inspecţia Judiciară este confruntată cu această situaţie, înregistrând anual foarte multe petiţii care au acest obiect. În general, prin acest gen de petiţie, justiţiabilul încearcă să obţină o reformare a hotărârii sau soluţiei care îl nemulţumeşte într-un alt cadru decât cel prevăzut de lege. Inspecţia Judiciară, nu poate soluţiona favorabil acest gen de petiţii, întrucât nu se poate transforma într-o instanţă de supracontrol.

Va fi tot timpul nevoie de reformă în justiție?

Cu siguranţă, întrucât legislaţia trebuie să se afle într-o permanentă schimbare şi adaptare în funcţie de realităţile sociale. În prezent, o componentă a reformei în sistemul judiciar o reprezintă  legiferarea modului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare care, prin autonomia funcţională ce i-a fost conferită de lege, poate asigura garanţiile necesare pentru independenţa magistratului şi a sistemului judiciar.

Când va fi eliminată corupția din sistem?

Este o întrebare care nu poate primi un răspuns prin referire la o dată certă.

Ceea ce pot răspunde însă, legat de acest subiect, este faptul că Inspecţia Judiciară, prin activitatea pe care o desfăşoară, contribuie la eliminarea unor derapaje ce pot apărea în activitatea judecătorilor şi procurorilor. Sancţionarea încălcării de către magistraţi a standardelor de conduită profesională şi morală poate fi privită ca o componentă a luptei împotriva corupţiei din sistem pentru că are menirea de a înlătura acele premise ce pot conduce mai târziu la săvârşirea unor fapte de corupţie.

Care a fost cel mai bun raport pe justiție de până acum?

Cred că putem vorbi de rapoarte. Cu siguranţă atât raportul de anul trecut cât şi cel de anul acesta au evidenţiat, preponderent, aspectele pozitive din activitatea sistemului judiciar. De altfel, este de remarcat şi faptul că, anul acesta, a crescut încrederea cetăţenilor în sistemul judiciar. Dacă nu mă înşel, procentul de creştere se situează undeva la 8%.

Ce lăudați și ce apreciați cel mai mult la sistemul judiciar românesc?

Profesionalismul şi dăruirea cu care judecătorii şi procurorii înţeleg să-şi îndeplinească atribuţiile ce le revin. Aspectele negative din activitatea acestora, reprezintă un procent foarte scăzut. În anul 2013 au fost exercitate 20 de acţiuni disciplinare împotriva judecătorilor şi 8 acţiuni disciplinare împotriva procurorilor. În anul 2014, până în prezent au fost exercitate un număr de Raportat la numărul judecătorilor şi procurorilor, se poate aprecia că aspectele negative ale activităţii magistraţilor reprezintă un procent mic faţă de cele care au un caracter pozitiv.

 

 

Ti-a placut? Distribuie-l!
Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedIn

1 comment on “Actul de justiție stârnește o nemulțumire generalizatăAdd yours →

  1. Salutare!
    In legatura cu povestea cu oile si vanatorii. Am un pont pt voi. Cel care este sursa raului privind interzicerea pasunatului si micsorarea nr de caini are un nume: prof.dr.ing. Ovidiu Ionescu, fost Prodecan al Facultatii de Silvicultura de la univ Transilvania Brasov, fost director al ICAS, secretar de stat pe vremea lui Nastase, actual membru in comisia de agricultura. Acesta raporteaza an de an cifre false (mai mici) privind efectivul de ursi bruni si capre negre (are dr in capre negre)pt a acoperi partidele de vanatoare clandestine (vezi AVPS Diana, jud Arges) si Abies Hunting. Omul este si presedinte al unei Asociatii de vanatori din Brasov si aranjeaza sub paravanul universitarului-cercetator de 20 de ani fenomenul vanatoarii in Romania. Impreuna cu bunul sau prieten I. V. Abrudan, rectorul univ Transilvania (pe care O Ionescu l-a pus in scaun) l-au facut conferentiar pe actualul sef al Romsilva – Adam Craciunescu, aflat de 2 ani in vizorul DNA. Cei doi universitari sifoneaza bani grei din proiecte de cercetare pe bani europeni: de exemplu cel mai recent este proiectul COREHABS, un proiect de peste 1 milion de euro. Tripleta este completata de Vasile Boronia – pre?edintele Funda?iei Carpa?i, fundatie partenera in multe asa-zise proiecte privind fauna, flora si mediul cu ong-uri si institute de cercetare si universitati, de fapt paravan pentru deturnari de fonduri de care nu era strain nici fostul presedinte a CCI, M. Vlasov. Mai mult, Ovidiu Ionescu este un impatimit vanator la fel ca prietenii sai Nini Sapunaru (presedintele comisiei de agricultura in care O. Ionescu e coordonator pe vanatoare) si Marian Oprisan (care detine aproape de localitatea Vidra din Vrancea o locatie care este si baza de vanatoare si unde se aduce captura si se extrag trofee, clandestin). E.T.C.
    Succes!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.