Barajul Belci, lăsat în moarte clinică de peste 20 de ani

Când apa vine din cer, România repetă anual dezastru după dezastru, parcă de fiecare dată la un mod desprins dintr-un adevărat film de groază având în vedere victimele pe care le lasă în urmă. Cu toate că deține, din anul 2005, atunci când a fost eleborată Strategia Națională de Management al riscului la inundații, un plan de bătaie concret împotriva distrugerilor cauzate barajelor țării, cei de la guvernare nu găsesc niciodată soluții. În general și în particular. Așa se explică și de ce singurul și cel mai important baraj de acumulare de apă distrus în urma inundațiilor din anii 91, barajul Belci de pe râul Tazlău este și în prezent, la peste douăzeci de ani de la cel mai grav accident din istorie, lăsat de izbeliște de autoritățile române din lipsă de fonduri.

 

Din categoria A de risc pe o scară de la A la D și cu pază militară la vremea funcționării sale, ceea ce însemna de fapt că este atent monitorizat de instituțiile abilitate ale statului, dispariția barajului de la Belci situat în apropiere de orașul Onești la circa 6 km, important punct strategico-economic al României, a fost și rămâne în continuare cel mai mare dezastru din istoria comunistă și post decembristă a României. Proiectat și executat între ani 1958 – 1962 în scopul realizării unei acumulări cu funcțiunea de suplimentare prin derivare a debitelor râului Trotuș în perioadele deficitare când nu se puteau acoperi nevoile consumatorilor, în special zona industrială și distrus complet în urma viiturii istorice din anul 1991 atunci când s-a produs o breșă în barajul de pământ în lungime de 120 de m, refacerea barajul de acumulare de la Belci, a cărui cost de execuție însemna la nivelul anului 1996 aproximativ 8,7 mil euro, a fost analizată și inclusă de guvernanții noștri în planurile de investiții majore cu finanțare de la bugetul de stat de cel puțin trei ori. Simplu spus, deși argumentele sunt în favoarea investiției, atât cele economice cât și cele tehnice și proiectul beneficiază de toate avizele necesare, acesta nu a fost pus niciodată în practică deși este unul de o importanță capitală pentru locuitorii din zonă și nu numai.

Baraje distruse și dezastrele de pe teritoriul României

Cu excepția barajului Belci nu au fost semnalate accidente de acest gen pe teritoriul României. Din cele peste 2200 de baraje de acumulare cât numără la ora actuală registrul mondial al barajelor, doar 248 dintre ele sunt de importanță deosebită și excepțională, restul fiind acumulări piscicule cu volume care depășesc 10.000 metri cubi cele mai multe dintre ele fiind în județele Vâlcea și Argeș. Cele mai mari dezastre naturale au fost cele cauzate de inundațiile din anul 2005. Inundațiile produse de revărsări ale cursurilor de apă, deversări și avarieri ale acumulărilor mici, scurgeri de pe versanți precum și fenomene meteorologice periculoase au afectat toate județele țării și un număr de 1734 localități, valoarea totală a pagubelor fiind estimată la 1, 5 mil euro. Directorul general adjunct al Apelor Române, Ovidiu Gabor, a declarat pentru publicația Anchete Speciale că, împotriva inundațiilor a fost luate mai multe măsuri speciale de-a lungul timpului, mai ales din 2005 încoace, lăudându-se inclusiv cu elaborarea hărților de hazard natural la inundații și cutremure pentru fiecare județ, însă România intră în moarte clinică la fiecare eveniment de acest gen.

 

 

 

 

 

 

Ti-a placut? Distribuie-l!
Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedIn

0 comments on “Barajul Belci, lăsat în moarte clinică de peste 20 de aniAdd yours →

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.