preda

«Enormităţile din execuţie „nu sunt văzute” de Inspectoratul de Stat în Construcții»

O radiografie a construcţiilor care au fost ridicate în capitală făcută nu doar din ochi de cel mai pregătit om să o spună scoate la iveală adevăruri care te pun foarte serios pe gânduri. Pentru a trăi într-o Românie curată şi sigură, mai ales din punct de vedere al clădirilor care ridică în prezent mari probleme,  este nevoie de respectarea întru totul a legilor (inclusiv în construcţii) şi pedepsirea celor care se fac vinovaţi.

Decanul Facultăţii de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole Bucureşti, prof. dr. Daniela Preda

Care a fost statistica studenţilor admişi şi respinşi în ultimii 3 ani la Facultatea de Construcţii?

Situaţia nu este la fel de bună ca în anii 2008-2009, sau 2009-2010, când numărul candidaţilor a depăşit numărul locurilor finanţate de la buget. Gradul de ocupare a fost de 100%. În anul universiatar 2008-2009, pe lângă cei  400 de studenţi finanţaţi de la buget am avut şi 200 de studenţi pe locurile cu taxă. În ultimii trei ani, la Ciclul I Licenţă, Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole a scos la concurs în jur de 400 locuri finanţate de la buget la specializarea Construcţii Civile, Industriale şi Agricole, 75 de locuri la specializarea Inginerie Urbană şi Regională şi 75 de locuri la specializarea Inginerie Economică în Construcţii. Cererea a fost însă mai mică decât oferta. În final gradul de ocupare a fost de aproximativ 75%.

Nu este curios?

Nu este şi vă spun şi de ce. A scăzut numărul de absolvenţi de liceu. Bacalaureatul în ultimii ani i-a  triat. Un alt aspect foarte important este numărul facultăţilor de construcţii din ţară: Iaşi, Cluj, Timişoara, Braşov şi Constanţa. Bazinul de racolare pentru Bucureşti s-a  diminuat. În plus, viaţa la Bucureşti e mult mai scumpă decât în celelalte centre universitare din ţară şi atunci este mai greu pentru părinţi să susţină financiar copiii. Pe urmă, Facultatea de Construcţii Civile din Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, este o facultate cu tradiţie, care a menţinut proba scrisă la admitere. Este un test grilă cu 18 subiecte, 12 de matematică şi 6 de fizică. Şi cum fizica în licee se face din ce în ce mai puţin şi din ce în ce mai prost, un copil care vine la facultatea noastră ştie că trebuie să facă pregătire suplimentară pentru această materie. În condiţiile în care la celelalte facultăţi din ţară admiterea se face pe bază de dosar, doar cei care sunt dispuşi să muncească în plus se îndreaptă spre noi. La Ciclul II-Master însă, situaţia se îmbunătăţeşte semnificativ.  Facultatea noastră organizează 6 programe de studii –Inginerie Structurală, Ingineria Clădirilor, Proiectarea Construcţiilor Civile si Industriale în Zone Seismice, Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii, Dezvoltare Urbană şi Regională şi Managementul Proiectelor în Construcţii. Numărul total de locuri, finananţate de la buget, scoase la concurs, a fost în creştere în ultimii trei ani, respectiv, de la 190 în 2010-2011, la 295 în 2012-2013. În condiţiile în care admiterea s-a făcut tot pe baza unei probe scrise,  numărul de candidaţi a depăşit în fiecare an numărul de locuri scoase la concurs. Gradul de ocupare a fost de 100%. Masteratele noastre sunt organizate în mod  riguros (învăţământ de zi cu frecvenţă) au trei semestre de activitate didactică şi un semestru de cercetare. Prin absolvirea lor, studenţii capătă competenţe suplimentare care îi ajută în gasirea unui loc de muncă. Avem şi studenţi înscrişi direct pe locurile cu taxă.

Cât ar fi taxa de şcolarizare?

Taxa de şcolarizare pentru studenţii de  la master este de 4200 RON.

Cât de interesaţi sunt tinerii de Facultatea de Construcţii?

Din discuţiile avute şi din sondajele de opinie făcute de decanat, rezultă că în jur de 75% din studenţi sunt motivaţi în frecventarea acestei facultăţi ,de dorinţa de a realize ceva concret, de a creea ceva, de siguranţa obţinerii unui loc de muncă. Mulţi dintre studenţi au  părinţi care lucrează în domeniu şi atunci  sunt sfătuiţi să urmeze  aceeaşi meserie.

Câţi dintre viitorii ingineri îşi găsesc cu rapiditate şi lejeritate slujbe după absolvirea facultăţii? Există şi cazuri de repetenţie?

Dacă până acum 2 ani, nu aveam absolvenţi câţi ni se cereau , în ultima perioadă solicitările s-au diminuat, activitatea în construcţii înregistrând o scădere accentuată. În sistemul de credite transferabile, în care este organizat procesul de învăţământ, nu  mai există noţiunea de repetenţie. Studentul repetent se numeşte acum student amânat, pentru obţinerea creditelor restante. Da, avem studenţi amânaţi. Procentul lor este în jur de 20% la anii II şi III de studii şi cam 30% la anul IV.

Care sunt materiile preferate de studenţi?

Materiile preferate de studenţi sunt: Rezistenţa Materialelor, Statica construcţiilor şi bine înteles materiile de specialitate: Construcţii Civile, Construcţii Metalice, Construcţii din Beton Armat. Dacă se mai învaţă? Aş putea spune că suntem în nota generală. În jur de 35% din numărul total de studenţi înscrişi într-un an de studii sunt integralişti (adică obţin 60 de credite la sfârşitul anului).Restul  au una, două , trei sau mai multe restanţe şi avem, aşa cum am arătat mai sus şi studenţi amânaţi. Vreau însă să precizez că Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole este o facultate grea, cu planuri de învăţământ care cuprind în medie 27 de ore de activitate didactică pe săptămână, cu cel puţin 3 proiecte pe semestru în ani III şi IV de studii. Pentru a fi un student performant, pe lângă activitatea didactică, mai sunt necesare încă 15-16 ore de studiu individual. Asta înseamnă o muncă continuă. Pentru aceasta îţi trebuie o determinare şi o voinţă foarte mare. Aici este vorba şi de puterea de a rezista la tentaţiile din jur. Sunt studenţi care nu îşi irosesc timpul prin parcuri şi discoteci şi stau să lucreze. Este foarte importantă educaţia primită acasă şi în liceu.  Cei care ştiu, că numai prin muncă poţi obţine ceva, sunt cei care reuşesc. Dacă mă gândesc la ce este în jurul nostru, sunt profund dezamăgită. Observi lipsa de educaţie, lipsa noţiunii de respect pentru reguli şi legi În liceu, elevii nu mai sunt stăpâniţi. Profesorul este cel acuzat şi nu elevul. Eu cred că prin proba scrisă pe care o dăm  la admiterea în facultate elevii sunt selectaţi măcar din punct de vedere al cunoştinţelor profesionale. Revenind la studenţi, nu pot să nu-i remarc pe cei care, deşi au o situaţie familiară precară, înţeleg să înveţe şi obţin rezultate deosebite. Avem studenţi care sunt orfani şi au media 9,50.

Ce burse acordă facultatea/universitatea şi pe ce criterii?

Avem mai multe categorii de burse: de studiu, de merit şi de performanţă. La Ciclul I de studii, 15% dintre studenţi sunt bursieri. La Ciclul II de studii 10% dintre studenţi sunt bursieri. Bursa de studiu  înseamnă 370 RON pe lună, iar cea de merit 480 de RON pe lună. Bursa de performanţă este 700 de RON pe lună şi se obţine de către studenţii care au câştigat diferite concursuri profesionale. În acest an avem zece studenţi care au burse de performanţă. În afară de acestea au mai fost  acordate burse de unele firme din construcţii. În urma unui concurs de proiecte, în ultimii trei ani a fost acordată bursa “C-tin Dumitru” în valoare de 2500 de Euro, de fundaţia cu acelaşi nume.

Care sunt cele mai importante proiecte de construcţii – în Bucureşti şi în ţară – realizate de inginerii absolvenţi ai facultăţii pe care o conduceţi?

Printre cele mai importante  proiecte de construcţii, realizate de absolvenţii facultăţii noastre sunt: săli de sport, hipermarketuri, depozite, hale de producţie, clădiri de birouri, etc.

A fost vreodată vorba de criză de ingineri în Romania? Daca da, din ce motiv?

Până în 2008/2009 nu aveam absolvenţi câţi ni se cereau. Deci, era criză de ingineri constructori în România. Cred că acest lucru se datora faptului că o facultate de construcţii este o facultate grea, cu multe ore de studiu individual şi multe ore de activitate didactică. Ori în ultima perioadă tinerii încearcă să obţină o diplomă de studii cu un volum minim de muncă. De când am intrat în criză, activitatea în construcţii s-a diminuat şi absolvenţii îşi găsesc mult mai greu de lucru. În urmă cu patru ani un absolvent îşi permitea să îşi negocize salariul de la bun început.

Cu ce facultaţi străine are încheiate parteneriate facultatea pe care o conduceţi?

Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti a încheiat parteneriate cu peste 50 de universităţi din străinătate. Dintre acestea menţionez: Ecole des Ponts Paris Tech (acord de dublă diplomă), INSA de Lyon, ESTP Paris, Universite de Nantes, Universite de La Rochelle, Universidad Politechnica de Valencia, Universidad Politechnica de Madrid, Universidad Politechnica de Catalunya Barcelona, Technical University of Sofia, Aristotle University of Thessaloniki, Politecnico di Milano, Technische Universitat Berlin, Technische Universitat Dresden, etc.

Care a fost cea mai reuşită generaţie din punctul dvs de vedere?

Cred că seria de acum doi ani. A fost cea care a avut cel mai mare număr de absolvenţi cu licenţă, raportat la numărul de studenţi înscrişi.

Există cercetare ştiinţifică în direcţia aceasta?

Facem cercetare ştiinţifică, mai ales la nivelul masteratului. Nu pot să spun că există o dorinţă mare spre această zonă fiindcă cercetarea înseamnă bani, iar bani se obţin foarte greu.

Ce calităţi consideraţi că trebuie să aibă un inginer pentru a fi foarte bun în domeniul său?

Trebuie să stăpânească foarte bine disciplinele fundamentale şi de specialitate, să înţeleagă foarte bine fenomenele, să urmărească executarea lucrărilor proiectate. Dar esenţial este să-şi iubească meseria. Tot ceea ce faci cu plăcere, faci bine.

Cu toate acestea, în România anilor 2013, există într-un cartier construit de firma SC Concas SA din Buzău, proiectat de SC Lopestar SRL Bistriţa şi mandatat de ANL nişe de dejecţii prin dormitoarele şi bucătăriile anumitor proprietari din acest ansamblu de locuinţe. Vă vine sa credeţi una ca asta?

Îmi vine să cred doar pentru că urmăresc la televizor diverse aspecte legate de aceste enormităţi care apar în execuţie care “nu sunt văzute” de cei de la Inspectoratul de Stat în Construcţii. Şi de aici apar şi problem grave când auzi că un bloc a luat foc datorită unui scurt circuit, când vezi o scară care spune clar că trebuie să aibă o rampă pe unde trebuie să treacă o persoană un ape lângă cealaltă şi, de fapt, poate trece numai una, iar cealaltă doar dacă stă pe lateral. Deci îmi vine să cred!

Cum trebuie amendate astfel de fapte?

Eu aş interzice firmelor din care fac parte fie proiectanţii, fie executanţii dreptul de a mai participa la licitaţii ca să facă alte proiecte pe o perioadă de timp. Să rămână fără obiectul muncii, iar cei care se fac direct răspunzători i-aş pune să plătească cu ce au ei. Dar lucrul ăsta eu nu-l văd să se întâmple în România. Ce se întâmplă cu drumurile care sunt reparate astăzi şi care mâine sunt gropi? A dispărut vreo firmă de la licitaşţie? Nu! Totul ar trebui să meargă spre zona respectării legilo, or legile nu sunt respectate la noi în ţară. Dacă eu ştiu că pot să greşesc că nu mi se întâmplă nimic, pot să greşesc şi mâine. Asta este ceea ce văd eu în jur! Or dacă le-ar lua dreptul să participe la licitaţii în următorii zece ani, ar fi cu ochii în patru, pentru că de acolo câştigă ei. Vorbeam şi cu colegii mei despre anumite probleme de viaţă şi am constatat că începe să se mărească numărul  cazurilor de malpraxis. Apar persoane care nu ştiu ce au de făcut. Nu sunt pregătite cum trebuie. Şi se întâmplă asta deorece ştiu că nu li se întâmplă nimic. Am văzut pe cineva care a făcut puşcărie? Iar cazurile se măresc. Până când nu se vor respecta legile şi nu se vor aplica, aşa va fi. Cred cu că răul cel mai mare este la justiţie! Justiţia nu funcţionează cum trebuie să funcţioneze. Dacă justiţia ar funcţiona, atunci şi legile ar fi respectate.

Companiile din domeniul construcţiilor sunt interesate sau investesc în acest moment în educaţia studenţilor  de la Facultatea de Construcţii?

Nu pot să spun că există companii din domeniul construcţiilor care investesc în educaţia studenţilor din Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole. Dar există companii ,care se implică în procesul de pregătire profesională a studenţilor din facultatea noastră prin organizarea perioadei de pratică tehnologică. Este o perioadă de patru săptămâni la sfârşitul anului trei de studii. Este primul contact al studenţilor cu un şantier de construcţii. Sunt organizate vizite la obiectivele aflate în execuţie, sunt prezentate materiale de construcţii şi tehnologii de execuţie. Anul trecut două firme au dat studenţilor chiar posibilitatea să muncească, angajându-i pe perioada practicii. Şi cam la atât se rezumă implicarea companiilor de construcţii în procesul de invatamant..

E totuşi trist că-i aşa!

Într-adevăr. Este foarte greu să găseşti un loc de practică pentru 400 de studenţi.

Cam atâţia studenţi avem în facultate în anul III, în acest an universitar, la cele trei specializări, Construcţii Civile Industriale şi Agricole, Inginerie Urbană şi Dezvoltare Regională şi Inginerie Economică în Construcţii. Anul trecut am avut chiar 500 de studenţi. De ce este greu ? Fiindcă firmele evită să primească studenţi pe şantier. Dacă are loc un accident, atunci sunt direct răspunzători, deşi noi facem, la facultate, instructaj de protecţia  muncii. Practic companiile care se implică în organizarea practicii studenţilor sunt cele care au colaborări cu profesorii din facultate.

E un lucru rău din punctul dumneavoastră de vedere?

Destul de rău! Dacă la nivel guvernamental s-ar da o lege prin care firmele, care primesc studenţii în practică ar beneficia de anumite facilităţi fiscale atunci, cred eu, acestea s-ar implica mai mult în această activitate. Aşa, neavând nici un avantaj, nu-i primesc. Şi atunci am ajuns la următoare soluţie. Studenţii care sunt din provincie fac practica la ei în zonă, la companii de construcţii pe care le contactează personal, urmând ca la sfârşit să prezinte un caiet de practică şi să susţină un colocviu la facultate. Totuşi, este o activitate pe care noi nu o putem controla. Este nevoie deci, de un sprijin guvernamental, prin care aceste companii să fie determinate să se implice în organizarea practicii tehnologice a studenţilor din construcţii.

 

Ti-a placut? Distribuie-l!
Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedIn

0 comments on “«Enormităţile din execuţie „nu sunt văzute” de Inspectoratul de Stat în Construcții»Add yours →

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.