”Sper ca Circul românesc să trăiască veșnic!”

Poate vă întrebați ce este frumos în lumea circului!? Circul face parte din lumea artei spectacolului și este ceva cu totul și cu totul special, povestește directorul Circului de Stat din București, Victor Coman, un om parcă desprins dintr-un colț de rai, în același timp și un manager de o remarcabilă viziune culturală și artistică. Pentru pasiunea de care dă dovadă în munca sa, Circul românesc triumfă și circulă pe tot mapamondul.

Sunt zile și zile, unele mai senine, altele mai moi. Trăim și bucurii mai simple, vorba filosofului, dar și bucurii mai arzătoare, însă ambele pot fi la fel de înălțătoare. De le nimerești la Circ, cu copilu-n brațe, nu poți să nu consimți la fericirea sa. A sa și a celorlalți copii prezenți în sala de spectacole. Căci totul e din altă lume la Circ, e limpede, fie că vorbim de magie, de acrobație sau dresaj sau de orice număr prezentat acolo. Dovada faptului că ceea ce spune șeful Circului este adevărat rezultă și din aceea că, ori de câte ori a venit un mare regizor de teatru sau de film la Circ, toți au zis același lucru: ceea ce fac ”circarii” este artă pură pentru că totul este live, pur și simplu îi vezi cu ochii tăi cum evoluează.

Artistul de circ nu poate să stea la un nivel de performanță atât de ridicat decât dacă repetă zilnic. Chiar nu-și poate permite să aibă perioade de relaș. Dacă nu face asta timp de două sau trei săptămâni, are de tras pe urmă vreo trei luni ca să revină la forma inițială. Este multă muncă pentru a ajunge la perfecțiune cu un număr de circ, dar după ce acesta este prezentat impecabil spectatorilor, pentru a-i mai adăuga ceva, se muncește din nou. Un element în plus de spectacol sau de periculozitate fiindcă oamenii apreciază asta din plin. Când îi văd suspendați pe ”circari” la paisprezece metri deasupra solului fără nicio măsură de siguranță la ei îți este și imposibil să crezi că se poate întâmpla una ca asta. Cu toate că există accidente sau neplăceri în această meserie, toți angajații Circului ar face același lucru dacă ar fi să o ia de la capăt. Și este o alegere sută la sută asumată.

Felinele Circului au fost, din păcate, pensionate

Coman este unul dintre oamenii care militează pentru ca zonele unde cresc animalele sălbatice să fie protejate iar animalele să trăiască în mediul lor natural, dar și împotriva defrișărilor masive de pădure. Ce nu știu oamenii, de fapt, este că animalele de circ s-au născut în captivitate. ”Ne-am dori ca cele optsprezece feline pe care Circul de Stat le deține în prezent să ajungă la o grădină zoologică, fiindcă ar fi altceva acolo în condițiile în care la noi la circ au fost pensionate din cauză că le-a murit dresorul” vine cu precizări managerul Circului din București. Până nu demult, Circul avea în proprietate aproximativ 3700 metri pătrați de teren din care a mai rămas doar cu bucata de sub cupola mare a Circului. Atât. Acum sunt tolerați pe restul de teren, în continuare extrem de util necesităților Circului, de pildă accesul cu furaje pentru animale. De altfel, copiii nici nu înțeleg performanța animalelor aduse în fața lor, și anume dresuri spectaculoase de genul vals euri sau piruete. Cu toate că aproape la fiecare spectacol apar întrebări legate de ”ce animale noi mai aducem”, spune managerul  Circului.

Acesta este și motivul pentru care copiii nici nu-și doresc să vadă altceva într-un spectacol de Circ decât o prezentare cu animale multiple – cai, ponei, cămile, lame, maimuțe, struți etc. Cum animalele sălbatice vor putea fi văzute în curând doar în rezervații naturale sau în grădini zoologice, datorită alinierii noastre la legislația internațională în materie de circ și animale sălbatice, directorul Circului face în prezent eforturi ca toți iubitorii de spectacol de circ, în special copiii, să nu ducă lipsă de numere care să includă animale. Fie ele și sălbatice.

Consumul de circ în România, pe o constantă continuă

 Fiind un punct fix, și anume în sectorul 2 din București în apropiere de Șoseaua Ștefan cel Mare, consumatorii de circ vin într-un număr constant la spectacol, doar că, scăzând natalitatea, a scăzut automat și numărul de copii preșcolari. În procente semnificative, din păcate, admite directorul Coman, de circa 30 – 40 %. În Occident, în schimb, se întâmplă un fenomen destul de ciudat. În sensul că, în perioadele de sezon, când copii erau la școală, Circul de Stat mergea foarte bine, circurile bune lucrând cu sălile pline, iar acum, când deja au fost interzise animalele sălbatice în mai multe țări din Europa, Circul parcă suferă un pic. Interesant e că la ei merge bine și au încasări exact când la noi nu merge bine, mai precis în perioada sărbătorilor de iarnă. Cu toate acestea, Circul de Stat din București are încasări de două ori mai mari față de planul de încasări fixat de Primăria Capitalei. Un milion de euro obținuți în 2016! Ceea ce pentru un Circ de Stat e bine căci nu mai trebuie subvenționat de la bugetul Primăriei. Oricum, de ce să n-o spunem, la Circ oamenii găsesc o atmosferă caldă și primitoare. Pe vremea lui Ceaușescu a veni să lucrezi la Circ era singura metodă pentru un sportiv de performanță să iasă din țară și să câștige în felul acesta bani adevărați.

circ-2

Recompensa cea mai mare pentru un artist de circ este atunci când îl aplaudă publicul, dar dacă se întâmplă să-l aplaude și în picioare este de departe cea mai mare recompensă pentru el. Pentru că, de prea puține ori, artiștii de circ lucrează pentru bani, pentru câștigul material. Un exemplu elocvent este trupa de fete care dansează și cântă pentru surdo muți, unde cea mai mare leafă ajunge la 2500 ron. Și satisfacția managerului Coman la pachet cu a celorlalți artiști vine atunci când acesta remarcă că niciun spectator nu pleacă de la vreun show al Circului înainte de a se încheia.

Cel mai fascinant număr de circ

Foarte apreciate de public, în general, sunt numerele de circ de trupă. Mai exact toate numerele care sunt greu de pregătit. Basculă, chingi, eșarfe, trapez, jongleriile, etc. La fel de spectaculoase sunt și numerele de zburători fiindcă ele împreună cu elefantul și calul alcătuiesc simboluri ale Circului. Numerele de magie sunt picanterii ale unui spectacol de circ. Nu sunt specifice Circului.

 

Victor Coman, invitat special la Vatican

Undeva deasupra biroului lui Coman stau aliniate trei trofee de bronz în formă de clovn, premii primite de Circul românesc la cel mai mare Festival Internațional de Circ din lume, acela de la Monte Carlo. Finalul de an îl prinde pe managerul de la Circ în febra pregătirilor propriului său festival, căci, la final de lună februarie, la București, se vor decerna trei trofee importante la Festivalul Internațional de Circ organizat la noi în țară, și anume: steaua de aur, de argint și de bronz pentru numerele acrobatice și alte trei diferite pentru numerele cu animale. Iar planurile lui Coman de viitor nu se opresc aici. Vrea să dezvolte, împreună cu nume mari din teatrul românesc – Silviu Purcărete, Andrei Șerban, Ducu Darie, George Ivașcu, spectacole circ. Însă ce este și mai spectaculos pentru managerul Coman este că își dorește să înscrie Circul de Stat din București în patrimoniul cultural UNESCO.

circ-5

Ti-a placut? Distribuie-l!
Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedIn

0 comments on “”Sper ca Circul românesc să trăiască veșnic!”Add yours →

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.