Ascunsa și periculoasa arhivă S.I.P.A a României

Într-un document al Parlamentului României din 2018, apar informații inedite despre cea mai disputată și „periculoasă” arhivă din istoria serviciilor secrete românești. Nicio publicație din România nu a prezentat până în prezent publicului larg informații în forma lor obiectivă despre ce s-a întâmplat concret cu renumita arhivă S.I.P.A, chiar dacă atunci, deputații și senatorii conduși de pesediștii Florin Iordache și Adrian Țuțuianu le-au cuprins într-un raport final ca urmare a reuniunii Comisiei de anchetă, care a decis desființarea D.G.P.A. Potrivit acestui raport final, fostul ministru al justiției, Monica Macovei, a primit un plic cu documente secrete deși nu deținea certificat O.R.N.I.S.S.

Timp de 12 ani – 2008 – 2012, Comisia parlamentară de anchetă care a desființat în cele din urmă Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (D.G.P.A) s-a întâlnit de 19 ori pentru a duce la îndeplinire acest obiectiv, capitol extrem de rușinos și în prezent pentru România. Propunerea de desființare a venit din partea Monicăi Macovei, fost ministru al Justiției în guvernul lui Traian Băsescu, potrivit unui martor audiat de Comisie.

În tot acest timp au fost audiate un număr de 57 de persoane, iar Parlamentul României a emis 71 de adrese oficiale către instituțiile statului pentru a le solicita un punct de vedere cu privire la acest aspect. Patru instituții de forță ale statului român nu au răspuns la cele mai importante solicitări ale Comisiei, respectiv S.R.I, MAPN, Ministerul Justiției și S.P.P. Aceste structuri, împreună cu M.A.I, sunt obligate, potrivit legii, să contribuie la securitatea națională a României.

Administrația Națională a Penitenciarelor a deținut până în 2018 arhiva Serviciului Independent pentru Protecție și Anticorupție, cu alte cuvinte renumita arhivă S.I.P.A. Depozitată în două încăperi ale A.N.P., camerele cu arhiva erau amplasate în capătul unui hol, situate de o parte și de alta a acestuia, iar zona arhivei era delimitată de celelalte camere de pe holul respectiv printr-o ușă metalică, asigurată cu sistem de închidere tip yală, lacăt și sigiliu.

În anul 1991, imediat după intrarea în vigoare a legii privind siguranța națională, în subordinea Direcției Generale a Penitenciarelor a fost înființat Serviciul Independent Operativ (S.I.O.), a cărui activitate era axată, în exclusivitate, pe prevenirea evenimentelor cu consecințe periculoase din penitenciare, fiind obținute informații din mediul de detenție referitoare la amenințări la adresa siguranței naționale.

În anul 1997, Serviciul Independent Operativ a fost transformat într-o unitate de sine stătatoare în subordinea Ministerului Justiției, sub titulatura Serviciul Independent de Protecție și Anticorupție (S.I.P.A.).

Ca o paranteză, în 2016 fusese sporit gradul de secretizare al acestei arhive la care aveau acces doar anumite persoane din cadrul A.N.P (fostul D.G.P – n.r). Demersul a fost făcut în primul rând pentru că, în ianuarie 2005 anumite persoane au sustras din arhiva S.I.P.A documente secrete și stric secrete, potrivit actelor oficiale din 2018 prezentate de această Comisie.

1 de 6

Fără a deține certificat ORNISS, Monica Macovei primește, totuși, documente secrete

În hotărârea privind raportul final al Comisiei de anchetă a Camerei Deputaților și a Senatului din 2018, apar informații extrem de interesante legate de arhiva S.I.P.A și demersurile făcute de Monica Macovei, secondată în acel moment de consilierul său, ziaristul și fondatorul publicației G4 Media, Dan Tăpălagă: „Potrivit declarațiilor date de persoanele audiate, doamna Luisa Monica Macovei, în luna ianuarie 2005, însoțită de domnul Dan Nicolae Tăpălagă, s-a prezentat la sediul administrativ al Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, unde, sub pretextul efectuării unui control, S (…) a sigilat unul sau două fișete cu arhiva din… cel de la etajul 2, din încăpere, două fișete, cred, de arhivă, cu sigiliul Domniei Sale. A urcat la etaj, ne-a solicitat să deschidem să vadă integritatea documentelor, am arătat-o. Potrivit acestor declarații, fișetele au fost încuiate și sigilate cu sigiliul doamnei ministru. Prin sigilarea fișetelor în care ofițerii operativi depozitau documente de lucru s-a creat o tulburare însemnată în buna desfășurare a activitații Direcției Generale de Protecție și Anticoruptie, întrucat o parte din lucrătorii acestei instituții nu au mai avut posibilitatea de a-și îndeplini atribuțiile legale. Apreciem că acest aspect ar fi putut conduce chiar la periclitarea siguranței naționale, întrucat informațiile păstrate în fișete, în urma sigilării, nu au mai putut fi transmise către beneficiarii legali. Interesant este modul în care doamna Macovei a înțeles sa dispună, cu acel prilej, prezentarea la unitate a cadrelor militare din conducerea unitații și a celor care aveau atribuții circumscrise domeniului Analiză, Sinteză și Secretariat, mai precis, invocând existența unui incendiu ce a determinat interventia pompierilor la acel birou. Pe timpul acestei vizite, doamna ministru a avut un comportament abuziv față de cadrele militare ale Directiei Generale de Protecție și Anticorupție chemate la sediul instituției. Astfel, deși i s-a solicitat să prezinte certificatul O.R.N.I.S.S. care i-ar fi conferit dreptul de a pătrunde în spații unde erau depozitate documente clasificate, doamna Luisa Monica Macovei a abuzat de funcție, afirmând că este ministrul nostru, ne subordonăm, și a solicitat imperativ să deschidem birourile, să desigilam, sa descuiem fișete să vada care este starea documentelor pe care le aveam în lucru sau arhivate. Mai mult decât atât, din declarația fostului imputernicit adjunct al directorului general D.G.P.A. rezultă și faptul că doamna ministru a interzis comandantului unitații să folosească telefonul până la sosirea în unitate și a spus imperativ să răspundem numai dânsei, nu avem ce discuta între noi, astfel că ne-am conformat.”

Tăpălagă nu o scăpa deloc din ochi pe Macovei

„În urma audierii domnului Dumitru Tudorache cu privire la momentul intrării în arhivă a doamnei ministru Monica Luisa Macovei și a domnului Dan Tăpălagă a rezultat faptul că în încăperile în care au pătruns cei doi se aflau toate documentele operative ale Serviciului, în format final, care fuseseră exploatate la diferite servicii de informații, structuri, Parchetul General, S.I.E., S.R.I., C.S.A.T. inclusiv. De asemenea, din corespondența purtată cu O.R.N.I.S.S. rezultă faptul că nici doamna ministru Monica Luisa Macovei și nici domnul Dan Tăpălagă nu dețineau, la acea dată, certificat de securitate sau autorizație de acces la informații clasificate.

În vederea obținerii certificatului de securitate de către doamna ministru Monica Luisa Macovei a fost desemnat domnul Dumitru Tudorache, să procedeze la efectuarea verificărilor specifice. În contextul efectuării acestor verificări, domnul Dumitru Tudorache a afirmat în fața Comisiei următoarele: Organizația asta îi spun teroristă a lui Soros au cooptat-o și au racolat-o și i-au dat sarcini. Trebuie menționat faptul că, începand cu 7.10.2007, dată de la care a produs efecte juridice Legea nr. 268/2007, pentru completarea art. 7 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informațiilor clasificate, anumite categorii de persoane, printre care și miniștrii, au garantat accesul la informații secrete de stat, de drept, ca efect al legii, în virtutea funcției ce o ocupă. Or, la data preluării mandatului de ministru, doamna Monica Luisa Macovei trebuia să urmeze procedura de autorizare prevazută de legislația în vigoare la acea dată. Abuzând de prerogativele funcției sale, doamna ministru Luisa Monica Macovei, având un ascendent asupra subordonaților săi, i-a determinat pe aceștia să nu respecte regulile privind protecția informațiilor clasificate. Prin pătrunderea doamnei Monica Luisa Macovei și a domnului Dan Tăpălagă în spațiile operative, unde lucrătorii fostei D.G.P.A. își desfășurau activitatea, precum și ca urmare a consultării de către cei doi a unor documente clasificate, au fost încalcate prevederile art. 33 și 98 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările și completările ulterioare. Prin ridicarea și scoaterea, din sediul fostei D.G.P.A., de către doamna Monica Luisa Macovei a registrului de evidență a documentelor, aferent anului 2003 – 2004, s-au încălcat prevederile art. 9 alin. (3) din Legea Arhivelor Nationale nr. 16/1996, republicată; de asemenea, informațiile cuprinse în acest registru ar fi putut fi folosite de către doamna ministru pentru identificarea unor documente cu care, spre exemplu, să șantajeze magistrații sau persoanele publice pe care acestea le vizau.” mai apare scris în raport.  

Contactată telefonic, Monica Macovei a refuzat să ne comunice ce conținea acel registru de evidență pentru care a semnat un proces verbal de primire.

Cunoscutul ziarist Dan Tăpălagă, refuză categoric să se prezinte la audieri

Fiindcă se dorea cu orice preț identificarea persoanelor care au avut acces la arhiva fără respectarea condițiilor legale, precum și la solicitarea și acceptul cui s-a făcut accesarea arhivei, Comisia de anchetă îl invită la audieri pe fostul consilier al Monicăi Macovei, cunoscutul editorialist Dan Tăpălagă, actualmente acționar al companiei G4 Global Journalism Srl, care deține proiectul G4Media. Șeful G4Media a declinat atunci invitația și a răspuns Comisiei pe email, potrivit informațiilor disponibile consultate de redacția noastră. Tăpălagă a indicat membrilor Comisiei chiar editorialul scris de el denumit „Cum am asistat la primele măsuri de securizare a arhivei S.I.P.A.” Doar că în acel editorial nu apar decât informații pe care le-a prezentat în direct, într-o emisiune de-a lui Mihai Gâdea, realizator TV la una din Antenele penalului Dan Voiculescu, un fost consilier din Ministerul Justiției.

Cu orice preț spre desființarea DGPA

Peste toate astea, în aprilie 2005, Monica Macovei decide de una singură și semnează un protocol de colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, pentru executarea unei misiuni de audit intern la D.G.P.A, deși aparatul administrativ al Ministerului Justiției dispunea deja de propria structură internă de audit.  În urma acestei misiuni, auditorii din cadrul Ministerului Apărării Naționale au apreciat:

1) vulnerabilitatea entității – MARE

2) controlul intern – CU LIPSURI GRAVE

3) impactul financiar – IMPORTANT

Pentru a închide unul din capitolele importante din J.A.I (Consiliul de Justiție și Afaceri Interne din U.E – n.r), Uniunea Europeană recomandă autorităților publice centrale să reformeze mai repede D.G.P.A în sensul în care acest serviciu, pe atunci militarizat, să fie transformat într-o unitate internă modernă. Potrivit unei adrese a C.S.A.T din 2018, Ministerul Justiției nu a solicitat niciodată avizul acestei instituții pentru predarea documentelor, în așa fel încât predarea către instituțiile prevăzute în lege a întregului fond arhivistic nu a fost demarat nici până în prezent.

Actualul și fostul ministru al Justiției în perioada pre Macovei, Cătălin Predoiu, a propus guvernului României predarea arhivei S.I.P.A către Arhivele Naționale sau către C.N.S.A.S, însă prima instituție nu a fost de acord cu preluarea documentelor secrete invocând un alt statut de activitate. De altfel, majoritatea miniștrilor de justiție din perioada de referință au manifestat preocupare pentru conservarea fondului arhivistic al D.G.P.A, însă demersurile acestora nu au avut finalitate. Deși au trecut mai bine de 3 ani de atunci, termen stabilit de Guvern pentru inventarierea, declasificarea sau, după caz, trecerea la un alt nivel de clasificare a informațiilor, precum și pentru predarea documentelor arhivei fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție, anul în curs  ne surprinde poate mai mult decât o poate face războiul dus de criminalii ruși de război în Ucraina.

Însuși președintele României de la vremea respectivă a spus, într-o întâlnire informală că trebuie găsită o soluție, însă iată că aceasta se ascunde în continuare de ochii noștri.