Inspecția Judiciară a răspuns cu tupeu și aroganță solicitării noastre legate de activitatea sa, refuzând practic să ofere informațiile cerute despre abaterile disciplinare ale magistraților. Într-un răspuns sfidător, instituția care ar trebui să vegheze la integritatea sistemului judiciar se ascunde în spatele unor cifre goale și a unor scuze birocratice penibile.
Inspecția Judiciară își bate joc de dreptul publicului la informare, oferind un răspuns scandalos de evaziv și incomplet la solicitarea publicației noastre. Sub pretextul unor justificări birocratice absurde, instituția refuză să furnizeze informații vitale despre abaterile disciplinare ale magistraților.
Datele furnizate sunt o farsă: cifre goale despre “lucrări” fără nicio explicație despre natura lor. Nicio explicație despre natura acestor “lucrări”, câte dintre ele vizează abateri grave sau ce sancțiuni s-au aplicat. Tribunalul București conduce cu 494 de lucrări, urmat de Curtea de Apel București (433), ICCJ (244), Judecătoria Sectorului 1 (96), Judecătoria Sectorului 2 (88), Judecătoria Sectorului 3 (69), Judecătoria Sectorului 4 (73), Judecătoria Sectorului 5 (51) și Judecătoria Sectorului 6 (60). Dar ce înseamnă aceste numere? Câte sunt abateri grave? Câți magistrați corupți se ascund în spatele lor?
Inspecția Judiciară se ascunde laș în spatele legii, invocând termene de 45 de zile pentru verificări, cu posibilitate de prelungire. O manevră evidentă pentru a tergiversa și a ascunde adevărul. Instituția are tupeul să susțină că nu realizează statistici detaliate, o dovadă flagrantă de incompetență sau rea-voință. Ce fac, de fapt, acești “inspectori” plătiți din bani publici? Culmea ipocriziei, Inspecția Judiciară ne trimite la rapoartele anuale de pe site, ca și cum acestea ar conține informațiile specifice solicitate. O tactică jalnică de a evita responsabilitatea.
Iar ca o dovadă supremă de lașitate, inspectorul-șef Roxana-Ioana Petcu nici măcar nu are curajul să-și asume răspunsul, lăsând un subaltern să semneze în locul său. Ce ascunde șefa Inspecției Judiciare? Acest comportament revoltător al Inspecției Judiciare demonstrează necesitatea urgentă a unei reforme profunde în sistemul de control al magistraților. Publicul are dreptul să știe adevărul despre cei care ar trebui să facă dreptate în România. “Inspecţia Judiciară nu realizează o statistică în sensul celor precizate de dumneavoastră, iar pentru realizarea unei astfel de statistici sunt necesare activități laborioase de cercetare şi sinteză a informațiilor cuprinse în documentele instituției, activități neprevăzute de regulamentele şi legile care reglementează activitatea administrativă a instituției” confirmă fostul purtător de vorbe al Inspecției.
Cine e personajul care a semnat adresa oficială transmisă redacției noastre?
Răspunsul Inspecției Judiciare către redacția noastră poartă semnătura lui Alin Bogdan Alexandru, actual director al Direcției Secretariat General din cadrul instituției, și nu a inspectorului-șef Roxana-Ioana Petcu, care pare să evite asumarea răspunsurilor oficiale.
Conform investigației publicate de Independent News, Alin Bogdan Alexandru are un trecut controversat. El este fiul procurorilor DNA Ion și Mariana Alexandru, iar cariera sa a cunoscut o ascensiune fulminantă după ce generalul Cătălin – Ștefăniță Zisu l-a angajat în 2010 “din sursă externă” la Comandamentul Logistic Întrunit (CLÎ) al MApN. La acea vreme, tatăl său era procuror militar la DNA, ocupând funcția de procuror-șef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari. După doar un an de la angajare, Alexandru a fost propulsat în poziția de șef al Biroului de analiză atribuire contracte de achiziție publică din cadrul CLÎ. Relația dintre generalul Zisu și familia Alexandru a fost foarte apropiată, generalul fiindu-i naș de cununie lui Alin Bogdan. Din 2014, Alexandru a ajuns la Inspecția Judiciară ca “personal de specialitate juridică, asimilat judecătorilor și procurorilor”, iar din septembrie 2022 ocupă funcția de director al Direcției Secretariat General.
Această situație ridică serioase semne de întrebare privind independența și imparțialitatea Inspecției Judiciare, mai ales în contextul în care instituția refuză să ofere informații detaliate despre abaterile disciplinare ale magistraților, ascunzându-se în spatele unor pretexte birocratice și delegând responsabilitatea semnării răspunsurilor oficiale unor persoane cu conexiuni controversate în sistemul judiciar.
