-0 C
București
luni, februarie 6 2023
București 0.82°C
06 februarie 2023

Bucureștenii produc anual 1, 1 milioane tone de deșeuri

- Advertisement -spot_img

Capitala reprezintă astăzi una dintre cele mai mari piețe de deșeuri menajere din Uniunea Europeană. Cu toate că există o lege clară în domeniul de salubritate cu prevederi extrem de precise, de peste doisprezece ani, autoritățile publice locale o trec cu vederea, ignorând-o complet.

 

În ultimii trei ani de zile REBU a câștigat o serie de contracte cu instituțiile publice, de ordinul sutelor, cel mai mare contract public câștigat fiind cu două zone importante din Călărași, pentru o sută opt zeci de mii de oameni, contract cu o durată de opt ani de zile. Potrivit lui Liviu Bîrău, directorul general al companiei, în momentul de față REBU, unul dintre cei mai importanți jucători pe piața deșeurilor menajere din țară – care numără printre acționari săi și Primăria Generală a capitalei, nu mai are niciun contract semnat cu vreo primărie din  București, cel cu Primăria sector 4 încheindu-se anul trecut după o perioadă de colaborare destul de lungă, de douăzeci de ani.

Cuvântul de ordine în administrarea deșeurilor, dezorganizarea

Piața deșeurilor din capitală este, după părerea șefului REBU, cea mai dezorganizată piață de salubrizare din România pe care o cunoaște. În sensul că nu au fost puse în practică prevederile legislative ale legilor în domeniu, respectiv Legea 101/2006 care obligă autoritățile publice să organizeze licitații. Singura primărie care a făcut ceva în acest sens este cea a sectorului 1, care la acest moment are un contract cu firma ROMPREST. Atunci când țara noastră a aderat la Uniunea Europeană, ea și-a asumat niște ținte în acest domeniu, spre exemplu reducerea până în anul 2020 a deșeurilor eliminate prin depozitare. Dacă la nivelul României s-au făcut treizeci și șase de sisteme de management integrat al deșeurilor, făcute pe bani europeni, majoritatea nefuncționând din spusele șefului REBU, Bucureștiul nici măcar nu a gândit un astfel de sistem.

Deșeuri cât lumea și pământul în București

În prezent, în București și județul agricol Ilfov, se generează circa 1,1 milioane de tone de deșeuri/an. La finele anului trecut, conform dialogului purtat cu șeful de la REBU, în jurul Bucureștiului, unde există trei depozite de deșeuri menajere, niciunul dintre ele nu are autorizație de mediu. Dacă ar fi să respecte legea, niciunul dintre operatorii de salubritate nu poate să depoziteze în acest moment deșeurile acolo. Închipuiți-vă ce ar înseamna ca această cantitate care poate fi comparată fără doar și poate cu un munte imens de gunoi, să rămână în București! Organizarea serviciilor de salubritate, potrivit legii în vigoare, revine autorității publice locale, spune Liviu Bîrău. De aici vine practic acest haos. Dacă privim puțin în perspectivă, pe următorii cinci ani de zile, deșeurile din București nu vor mai putea fi eliminate fiindcă nu va mai exista capacitate de eliminare, existând riscul de a ajunge ca în unele zone din Italia, de pildă. Pentru a face un incinerator de deșeuri durează cel puțin cinci ani de zile pentru a-l vedea funcțional însă cea mai mare problemă o reprezintă rețeaua termică care vine odată cu acest proiect complex.

De 12 ani de zile, nicio autoritate publică locală nu respectă legea

Singura șansă ca Bucureștiul să devină o capitală normală din acest punct de vedere, a deșeurilor, este aceea de a respecta și de aplica legile așa cum sunt ele. Din păcate, azi, vorbim de legi din 2006 sau ordonanțe de urgență care nu sunt puse în aplicare chiar de primii factori care ar trebui să le pună în aplicare, și anume autoritățile publice locale. Aceste instituții au buget pentru orice altceva, de pildă, atunci când se spune că gunoiul public afectează sănătatea populației, dar oare, stau și mă întreb, scosul bordurilor din capitală nu afectează sănătatea populației? Se întreabă la modul cel mai serios Bîrău.

Liviu Bîrău, Director Genreral REBU
Liviu Bîrău, Director Genreral REBU

Ne plângem încontinuu de lipsa de bani însă cred ca problema noastră majoră este aceea de prioritizare. Cred că trebuie pus accentul în primul rând pe curățenie, sănătate, salubritate și nu pe a face biserici peste biserici. La însăși Agenția de Mediu a Bucureștiului gunoiul este amestecat deși există coșuri pentru depozitare selectivă. Românul de oriunde ar fi el, când iese din țară, are o modificare comportamentală atunci când iese din țară, de rușine în primul rând și de frică în al doilea rând. În propria țară nu se mai manifestă așa. Educația nu se poate face decât coercitiv. Însă românii trebuie să înțeleagă în primul rând că acel gunoi nu este de fapt gunoi. El reprezintă clar, în cele din urmă, resurse, pe care noi alegem să le aruncăm și nu să le exploatăm, cum crede șeful REBU că ar trebui. Fară a avea nostalgii acesta ne-a declarat că, pe vremea răposatului, existau niște reguli în societate, de reciclare mai ales dar și unele de eficiență economică. În primul rând este în folosul nostru să le folosim, nu al mediului. Gunoiul este, după părerea sa, în proporție de șaptezeci la sută, o adevărată resursă naturală.

- Advertisement -spot_img
Anchete Speciale
Anchete Speciale
O publicatie independenta mereu în forma
Noutati
Related news
- Advertisement -spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.