25.2 C
București
vineri, septembrie 22 2023
București 26.53°C
22 septembrie 2023

Chinul de a executa o sentință civilă

- Advertisement -spot_img

Dispozițiile art. 24 alin. (3) – (5) din Legea nr. 554/20041 cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 212/20182 prevăd imperativ: Obligația executării (3) La cererea creditorului, în termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) și care nu au fost respectate în mod culpabil, instanța de executare, prin hotărâre dată cu citarea părților, aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalități, în condițiile art. 906 din Codul de procedură civilă. (4) Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării hotărârii de aplicare a amenzii și de acordare a penalităților debitorul, în mod culpabil, nu execută obligația prevăzută în titlul executoriu, instanța de executare, la cererea creditorului, va fixa suma ce se va datora statului și suma ce i se va datora lui cu titlu de penalități, prin hotărâre dată cu citarea părților. Totodată, prin aceeași hotărâre, instanța va stabili, în condițiile art. 892 din Codul de procedură civilă, despăgubirile pe care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligației. (5) În lipsa cererii creditorului, după împlinirea termenului prevăzut la alin. (4), compartimentul executări civile al instanței de executare va solicita autorității publice relații referitoare la executarea obligației cuprinse în titlul executoriu și, în cazul în care obligația nu a fost integral executată, instanța de executare va fixa suma definitivă ce se va datora statului prin hotărâre dată cu citarea părților.

Pentru neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive Tribunalul București a fost obligat la plata unei penalități de 100 de lei / zi de întârziere, iar Președintele Tribunalului București la amenda judiciară de 20 % / zi de întârziere din salariul minim brut pe economie ce se face venit la bugetul de stat, soluție pronunțată de către Secția a II – a Contencios adminsitrativ și fiscal în dosarul nr. 14363/3/2021 (Sentința civilă nr. 2030/2020 din data de 16.06.2020 pronunțată de către Tribunalul București, Secția a II – a Contencios adminsitrativ și fiscal în dosarul nr. 38323/3/2019, rămasă definitivă prin Hotărârea nr. 1901/2020 din data de 22.10.2020, pronunțată de către Curtea de Apel București, Secția a IX – a Contencios administrativ și fiscal):

Tip solutie: Admite in parte cererea

Solutia pe scurt: Admite, în parte, cererea. Admite, în parte, cererea de intervenţie accesorie. Obligă pârâtul la pârâtului la executarea sentinţei civile nr. 2030/16.06.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. 38323/3/2019, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1901/22.10.2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. 38323/3/2019 respectiv comunicarea informaţiilor de interes public constând în lista documentelor de interes public prevăzută art. 5 alin.1 lit.g din Legea 554/2004. Aplică conducătorului autorităţii publice o amendă în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie/ zi de întârziere în executarea obligaţiei, până la executarea efectivă a acesteia. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 100 lei pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu. Respinge, în rest, acţiunea, ca neîntemeiată. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Bucureşti. Pronunţată astăzi, 18.10.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Document: Hotarâre  6067/2021  18.10.2021”și la 06.12.2021,

Solutia pe scurt: Admite cererea de îndreptare eroare materială. Dispune îndreptarea erorii materiale cuprinse în minuta şi dispozitivul sentinţei civile nr. 7028/15.11.2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. 14363/3/2021, în sensul că data de la care se datorează penalitatea este 22.11.2020 iar nu, cum din eroare s-a menţionat, 22.11.2021. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Bucureşti. Pronunţată astăzi, 16.12.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Document: Încheiere – îndreptare eroare materială    06.12.2021”

Soluție rămasă definitivă prin respingerea recursurilor formulate în cauză:

Solutia pe scurt: Respinge excepţiile nulităţii şi lipsei de interes invocate cu privire la cererea recurentului-pârât de repunere în termenul de formulare a recursului, ca neîntemeiate. Respinge ca neîntemeiate excepţiile caracterului neavenit al recursului formulat de recurenta intervenientă accesorie şi a tardivităţii aceluiaşi recurs, ca neîntemeiate Respinge cererea recurentului-pârât de repunere în termenul de formulare a recursului ca neîntemeiată. Admite excepţia tardivităţii recursului formulat de recurentul-pârât. Respinge recursul formulat de recurentul-pârât ca tardiv formulat. Respinge cererea formulată de recurentul-reclamant şi recurenta-intervenientă accesorie de aplicare a disp. art. 187 C.proc.civ. ca neîntemeiată. Respinge recursurile formulate de recurentul-reclamant şi recurenta intervenientă accesorie împotriva sentinţei civile nr.6067/18.10.2021 şi a sentinţei civile nr. 7028/15.11.2021, ca nefondate. Definitivă. Respinge cererea recurentului-pârât de sesizare a Curţii Constituţionale a României în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. 3-5 din Legea nr.554/2004 ca inadmisibilă. Respinge cererea recurentului-pârât privind suspendarea judecăţii până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Cu recurs în termen de 48 ore de la pronunţare, în privinţa soluţiei asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată azi 17.05.2022 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Document: Hotarâre  1242/2022  17.05.2022”

Desigur, cum ușor se poate observa Tribunalul București a formulat cerere de sesizare a Curții Constituționale a României invocând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (3) – (5) din Legea nr. 554/2004 cerere ce a fost respinsă ca inadmisibilă.

Nici măcar nu mai contează la ce s-a raportat Tribunalul în argumentații pentru a susține cererea de sesizare de vreme ce nu au fost îndeplinte cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată3.

Chiar dacă art. 146 lit. d) din Constituția României, revizuită 20034 este prevăzută posibilitatea sesizării Curții Constituționale cu excepții de neconstituționaltiate, sunt imperios a fi îndeplinite condițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată în care se prevede că: (1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. (2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă. (3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. (4) Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanța de judecată va trimite Curții Constituționale și numele părților din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora. (5) Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.

Desigur opinăm noi, că printr-o astfel de cerere Tribunalul nu a dovedit nici un interes de promovare, având în vedere că Președintele Tribunalului nu a formulat în calitatea de conducător al autorității nicio cerere, or, constatăm pe lângă faptul că nu are legătură cu soluționarea cauzei, inadmisibilitatea ca fiind lipsită de interes.

În primul rând, am putea spune că nu sunt îndeplinite condițiile cumulative ale art. 32 – 33 NCPC5, dar având în vedere că ne aflăm în domeniul contenciosului, putem opina că o astfel de cerere este inadmisibilă față de dispozițiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554 / 2004 cu modificările și completările ulterioare.

Ce este interesant de menționat este faptul că și președinta completului de judecată (8 – Completul 4 Recurs NCPC) de la Curtea de Apel București, Secția a VIII – a Contencios adminsitrativ și fiscal, la termenul din ședința publică din data de 23.06.2022 a invocat din oficiu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 față de art. 1 alin. (5) din Constituție în dosarul nr. 586/3/2021, fără a distinge interesul Curții în a invoca o astfel de excepție având în vedere că în acel dosar Tribunalul București, Secția a II –a Contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea, astfel:

Solutia pe scurt: Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministrului Apărării Naţionale – Ciucă Nicolae Ionel, ca neîntemeiată. Respinge exceptia prematuritatii, ca neintemeiata. Admite in parte cererea. Obliga paratul Ministerul Apararii Nationale să execute Sentința civila nr. 5282/14.08.2019 a Tribunalului Bucuresti, astfel cum a fost modificata prin Decizia civila nr. 1927/22.10.2020 a Curtii de Apel Bucuresti, sub sancțiunea unei penalități în suma de 200 lei/zi de întârziere, cu începere de la data de 24.11.2020 și până la executarea obliga?iilor prevăzute în titlul executoriu. Aplică intervenientului Ministrul Apărării Naţionale – Ciucă Ionel Nicolae o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la data executării integrale a obligațiilor stabilite prin Sentința civila nr. 5282/14.08.2019 a Tribunalului Bucuresti, astfel cum a fost modificata prin Decizia civila nr. 1927/22.10.2020 a Curtii de Apel Bucuresti, pronuntate in dosar nr. 13883/3/2019. Respinge in rest cererea ca neintemeiata. Admite în parte cererea de intervenţie accesorie. Cu recurs in termen de 5 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a de Contencios Administrativ si Fiscal. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei, azi, 29.06.2021.

Document: Hotarâre  4439/2021  29.06.2021”.

Cum nu există nici un interes în a promova o astfel de cerere de sesizare a CCR din partea Curții de Apel București suntem curioși să aflăm motivele de fapt și de drept al invocării unei astfel de excepții.

Putem constata, desigur, încălcarea atât de către Tribunal cât și de către Curte a dispozițiilor art. 124 din Constituție (Înfăptuirea justiției (1) Justiția se înfăptuiește în numele legii. (2) Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. (3) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii)și art. 126 (Instanțele judecătorești (1) Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. (2) Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. (3) Înaltă Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale. (4) Compunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și regulile de funcționare a acesteia se stabilesc prin lege organică. (5) Este interzisă înființarea de instanțe extraordinare. Prin lege organică pot fi înființate instanțe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii. (6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar. Instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale), dar și dispozițiile art. 4 din Legea nr. 303/20046, republicată și ulterior modificată și completată ce instituie că – (1) Judecătorii și procurorii sunt obligați ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremația legii, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor și să participe la formarea profesională continua.(2) Procurorii și judecătorii trebuie să se asigure, în toate stadiile unui proces, că drepturile și libertățile individuale sunt garantate și că ordinea publică este protejată. (3) Judecătorii și procurorii trebuie atât să fie, cât și să apară ca fiind independenți unii de ceilalți. (4) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă, dar și pe cele ale art. 10 din Legea nr. 304/2004, republicată și ulterior modificată și completată7.

Revenind la Tribunalul București, acesta a formulat o cerere identică în același dosar nr. 14363/3/2021, în procedura de fixare a sumei totale de plată ca amendă judiciară a sumei totale ce se datorează ca penalități, de asemenea admisă, în parte, la termenul din 06.07.2022 astfel:

Solutia pe scurt: Admite, în parte, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de pârâtul Tribunalul Bucureşti. Dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 24 alin.5 din Legea 554/2004, prin raportare la dispoziţiile art. art. 21 alin 3 teza 1 din Constituţia României şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Respinge, în rest, cererea de sesizare, ca inadmisibilă. Respinge cererea de suspendare a judecăţii cauzei, ca neîntemeiată. Respinge petitul privind aplicarea amenzii judiciare pentru introducerea cu rea credinţă a cererilor formulate de pârât, ca neîntemeiat. Fixează termen de judecată în continuare la data de 14.09.2022, pentru când vor fi citate părţile. Cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare în ceea ce priveşte soluţia de inadmisibilitate a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Bucureşti. Pronunţată astăzi, 11.07.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Document: Încheiere de şedinţă    11.07.2022”.

Desigur putem constata că atât Tribunalul București, Curtea de Apel București dar și Ministerul Apărării Naționale nu au înțeles că neexecutarea unei hotărâri judecătorești încalcă securitatea juridică, astfel art. 6 pct. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului devenind doar un text lipsit de esență juridică8.

Fiind de menționat și dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare: Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Dar și dispozițiile art. 625 ((1) Executarea silită se face cu respectarea dispozițiilor legii, a drepturilor părților și ale altor persoane interesate. (2) Este interzisă efectuarea de acte de executare de către alte persoane sau organe decât cele prevăzute la art. 623) și urm. NCPC (ca drept comun prin raportare la art. 906 NCPC).

Cum instanțele judecătorești sunt investite doar cu analiza condițiilor de admisibilitate a excepțiilor de neconstituționalitate în vederea sesizării Curții Constituționale a României, așa cum este imperativ prevăzut în art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată acestea nu se pot substitui instanței de contencios constituțional, atribut ce aparține exclusiv Curții Constituționale, cum este prevăzut în art. 1 din Legea privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, orice alte interpretări fiind contrare statului de drept așa cum se instituie prin art. 1 alin. (4) și (5) al Legii Fundamentale.

Totodată putem remarca că excepțiile au fost respinse repetat de către Curtea Constituțională fiind pronunțate Decizia CCR nr. 783/20219 (a se vedea pct. 3 – În acest sens, arată că prin Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015 Curtea s-a pronunțat în sensul neconstituționalității art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2002, însă doar în ceea ce privește caracterul definitiv al încheierii de amendare a conducătorului autorității publice pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești. Or, penalitățile se acordă reclamantului în condițiile art. 906 din Codul de procedură civilă.) și Decizia CCR nr. 898 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepția de neconstituționaltiate a dispozițiilor art. 24 și art. 25 din Legea contenciosului adminsitrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 148 din 26 februarie 2016.

O eventuală admitere a unei astfel de cereri, chiar și de către CCR ar echivala cu încălcarea principiului egalității instituit de art. 8 NCPC – Egalitatea În procesul civil părților le este garantată exercitarea drepturilor procesuale, în mod egal și fără discriminări, fiind astfel încălcate și dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție – (1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege, iar o atare abordare ar duce, printre altele la încălcarea principiului nediscriminării (art. 14 din Convenția EDO).

Chiar, prin reductio ad absurdum, dacă excepția ar trece de instanța de verificare (contencios adminsitrativ) putem spune că statul de drept nu este afectat de aceste texte legale, cum putem spune că textele legale invocate sunt conforme cu dispozițiile constituționale în integralitate, excepțiile fiind doar o formă mascată de a ”prelungi agonia” plății penalităților către creditor și a amenzii judiciare ce se face venit la bugetul de stat, adică de punere în întârziere, dar oare este normal ca o instanță de judecată să procedeze astfel, cel mai mare Tribunal din România să procedeze astfel, în condițiile în care acesta are ca atribut judecarea cauzelor și nu încălcarea securității juridice, nu încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție (caracteristică esențială a Statului de Drept), Curtea Constituțională urmând a respinge ca inadmisibilă o astfel de cerere.

În practica sa, Curtea a statuat repetat că, odată ce a dispus respingerea unei cereri privind excepția de neconstituționalitate a unei dispoziții legale nu mai poate pronunța o soluție diferită, aceasta intrând chiar sub autoritatea de lucru judecat (a se vedea și dispozițiile art. 430 NCPC).

Sperăm, în acest fel, că funcționarii din autoritățile publice, dar mai ales conducătorii acestor autorități, vor înțelege că, nerespectarea hotărârilor judecătorești definitive, are drept consecințe obligarea la plata de penalități și conducătorilor le poate fi aplicată amenda judiciară în cuantum de 20 % din salariul minim brut / pe zi de întârziere, căci ”Nimeni nu este mai presus de Lege” conform prevederilor art. 16 alin. (2) din Legea Fundamentală.

1 Legea contenciosului adminsitrativ, publicată în Monitorul Oficial nr. 1154 din 7 decembrie 2004;

2 Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și compeltarea Legii contenciosului adminsitrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 658 din 30 iulie 2018

3 Legea nr. 47/1992, republicată privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în Monitorul Oficial nr. 807 din 3 decembrie 2010;

4 Constituția României, revizuită 2003, prin Legea nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.

5 NCPC, adoptat prin Legea nr. 134/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 485 din 15 iulie 2010, republicat în Monitorul Oficial nr. 247 din 10 aprilie 2015, modificat și completat și prin Legea nr. 310/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 1074 din 18 decembrie 2018.

6 Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial nr. 653 din 22 iulie 2005, modificată și completată prin Legea nr. 242/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 868 din 15 octombrie 2018;

7 Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial nr. 653 din 22 iulie 2005, modificată și compeltată prin Legea nr. 207/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 636 din 20 iulie 2018.

8 Legea nr. 30/1994 publicată în Monitorul Oficial nr. 135 din 31 mai 1994, Legea nr. 79/1995 publicată în Monitorul Oficial nr. 147 din 13 iulie 1995, Legea nr. 39/2005 publicată în Monitorul Oficial nr. 238 din 22 martie 2005;

9 Decizia nr. 783 din 23 noiembrie 2021 referitoare la excepția de neconstituționaltiate a dispozițiilor art. 24 alin. (3) teza finală din Legea contenciosului adminsitrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 275 din 22 martie 2022.

Autori: dr. fiz. Rosemary BĂZĂVAN și Consilier juridic Mr. (Rz.) dr. ing. Dan BĂZĂVAN

- Advertisement -spot_img
Anchete Speciale
Anchete Speciale
O publicatie independenta mereu în forma
Noutati
Related news
- Advertisement -spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.