-0 C
București
luni, februarie 6 2023
București 0.84°C
06 februarie 2023

“Comoara ascunsă” din grădina brokerilor în asigurări

- Advertisement -spot_img

Brokerii din domeniul asigurărilor câștigă într-o oră cat alții într-o lună. Lipsa transparenței în acest tip de business este una cât se poate de păguboasă pentru clientul final. Cum este posibil așa ceva și cine le permite să ne fenteze și să-și umple buzunarele până la refuz?

Orice proprietar de autoturism din România este obligat, conform legii, să încheie o poliță de răspundere civilă auto (RCA). Polița este necesară pentru a-l proteja pe proprietarul autovehiculului de eventuale daune materiale sau vătămari corporale produse terților. Statul român impune prin lege condițiile de asigurare astfel că societățile de asigurări autorizate de ASF să emită polițe RCA nu pot modifica condițiile poliței ci doar cu ajutorul actuarilor, care la rândul lor calculează tarifele. În ultimii ani unul dintre principalele canale de distribuție de asigurări RCA a devenit cel al brokerilor de asigurări, gradul de intermediere atins de acesta fiind în 2013 de aproximativ 50% din totalul primelor asigurate. Una dintre problemele pentru care consumatorii români de asigurări se plâng referitor la polița RCA este tariful tot mai ridicat de la an la an pe care trebuie sa-l plătească aceștia pentru această asigurare. Spre exemplu, un tânar de 20 de ani care a obținut permisul în 2011 și deține un autoturism Logan (model din 2006) va trebui să scoată din buzunar cel puțin 1800 de ron mergând până la 4800 de ron, însă un pensionar de 60 de ani va trebui sa plătească o sumă cuprinsă între 300 și 600 de ron în funcție de societatea de asigurări. Consumatorii de asigurări nu știu însă care sunt modalitățile de calcul ale primelor și care este motivul pentru care aceste tarife cresc de la an la an.

Cum sunt împărțite diferitele componente pentru o poliță de asigurare?

Tariful oricărei polițe de asigurări inclusiv al RCA-ului are patru componente principale:

–         Prima parte (30-40% din prima) reprezintă banii din care se plătesc daunele

–         A doua parte este legată de cheltuielile interne de administrare ale asiguratorului (în jur de 25-30% din prima)

–         A treia parte de până la 30% din primă o reprezintă cheltuielile de marketing și distribuție incluzand și comisioanele ce sunt plătite intermediarilor în asigurări (agenții și/sau brokerii)

–         Ultima parte o reprezintă profitul estimat, care dacă atinge un nivel de 5% se poate spune că acel asigurator este foarte profitabil

Procentele de mai sus variază de la asigurator la asigurator ele fiind doar informative, însa cam la aceste cifre se învârt procentele în care se împarte o primă pentru un asigurator obișnuit. Cu a treia componentă a unei polițe jonglează cea mai mare parte a brokerilor de pe piață. Până în anul 2010 comisionul brokerilor pentru intermedierea polițelor RCA era plafonat la 15% din prima de asigurare de către CSA (precursorul ASF-ului – n.r), ulterior însă, ASF-ul a eliminat această plafonare ramânând în acest fel la latitudinea negocierii între societățile de asigurari și brokerii din piață. Datorită creșterii gradului de intermediere în asigurări (în 2009 era de cca 36% ajungând în 2014 la aproximativ 50%) și apariției unor brokeri care vând aproape exclusiv asigurări pentru persoane fizice (retail) asigurătorii au devenit mai atrași de distribuirea RCA-ul prin brokeri și au acceptat să plătească comisioane mai mari acestora, acestea ajungând până la 25-30% sau, în anumite cazuri, chiar și până la 40% din primă. Acest lucru a condus atât la probleme cu lichiditățile pentru anumiți asiguratori, o foarte mare parte din tarif mergând către distribuție și nu către plata despăgubirilor, ca atare anumiți asiguratori nu au mai putut plăti despăgubirile la timp sau chiar deloc. Exemple precum Euroins, Astra Asigurări și Carpatica sunt mai mult decât elocvente.

Brokerii câștigă dumnezeiește

Singurii care au avut și au de câștigat din această conjunctură sunt brokerii. De exemplu, pentru cel mai ieftin RCA, un broker poate câștiga până la 100 de ron dintr-un foc ținând cont de faptul că, pentru emiterea unei polițe de tip RCA, unui broker îi ia ca timp de lucru aproximativ 7 minute, ceea ce înseamnă un câștig orar de mimin 850 de ron. Din păcate, legea asigurărilor impune brokerilor să prezinte o mulțime de informații clienților, dar nu și comisionul pe care-l câștigă de pe urma asigurării intermediate, ca atare brokerii comunică, în general, în felul următor: “cel mai ieftin RCA”, “cel mai bun preț”, etc uitând să precizeze că “cel mai ieftin RCA” are de fapt un comision substanțial.

Doar Uniunea Europeană mai poate sări în ajutorul clienților

Acest lucru s-ar putea să se modifice în viitorul apropiat. La nivelul Parlamentului European există o directivă în dezbatere care va impune intermediarilor în asigurări (fie ei brokeri sau agenți de asigurari) să comunice clienților comisionul pe care-l câștigă dintr-o asemenea tranzacție și, ca atare, consumatorii de asigurări din România vor putea decide pe viitor dacă munca pe care o depune un broker în acest caz merită sau nu o astfel de plată, urmând ca legea cererii și a ofertei să stabilească care este un nivel de remunerație corect al brokerului pentru acest tip de serviciu.

Paul Dumitru, managing partner la Crux Insurance Broker, companie fanion în acest mediu al transparenței în asigurări ne-a declarat: “Având în vedere că brokerul de asigurări este prin definiție “avocatul” sau consultantul clientului, adică îl reprezintă pe acesta și nu societățile de asigurări este etic, normal și corect ca asigurații (clienții brokerului) să cunoască cât își plătesc consultantul. Prin plata brokerului de către societățile de asigurări ne aflăm în situația, făcând o paralelă cu sistemul juridic, în care avocatul clientului (brokerul) este plătit de procuror (societatea de asigurări) și nu de client! În această situație se află aproape toată piața de brokeraj de asigurări din România. Prin faptul că brokerii de asigurări sunt plătiți în marea majoritate a cazurilor de societatea de asigurări și nu de client, iar clientul nu cunoaște ce comision încasează brokerul său de la societatea de asigurări, se creează un conflict de interese care poate conduce în cazuri extreme ca brokerii să nu prezinte cea mai bună ofertă clientului ci pe cea în care câștigă cel mai mult din partea asiguratorului acest lucru fiind în dezavantajul evident al clientului. Aceste situații se pot rezolva printr-o transparență totală a remunerației brokerului pe care noi la Crux o promovăm și o aplicăm cu toți clienții. În țările scandinave (Finlanda, Norvegia, Danemarca) s-a interzis încă din 2007 ca brokerii de asigurări să fie plătiți prin comision de brokeraj de către societățile de asigurări fiind plătiți de atunci doar prin onorariu de către clienți”.

- Advertisement -spot_img
Noutati
Related news
- Advertisement -spot_img

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.