Într-o eră dominată de tehnologie, Poliția Română se dovedește depășită și ineficientă în fața criminalității cibernetice. Un caz șocant de hărțuire online dezvăluie nu doar incompetența autorităților, ci și posibile încercări de mușamalizare, punând sub semnul întrebării integritatea întregului sistem de securitate cibernetică al României.
În inima Bucureștiului, un caz aparent simplu de hărțuire online s-a transformat într-un labirint de incompetență și posibilă corupție, expunând vulnerabilitățile alarmante ale sistemului de securitate cibernetică românesc. Investigația jurnalistică dezvăluie o serie de nereguli flagrante în ancheta condusă de Secția 20 Poliție București, ridicând semne de întrebare grave asupra capacității și integrității forțelor de ordine în era digitală.
În iulie 2023, un dosar penal pentru fals informatic a fost deschis la Secția 20 Poliție București. La aproape un an distanță, pe 12 iulie 2024, procurorul de caz, Cristina-Georgiana Ciulpan, emite o notă de îndrumare suspectă, care apare în dosar doar după plecarea părților implicate. Această întârziere inexplicabilă și momentul dubios al apariției documentului ridică primele semne de întrebare asupra integrității anchetei. Ancheta vizează trei conturi de Facebook suspecte de hărțuire online: “Eduard Ionut Ion (Îngerul Păzitor)”, “Radovan Ianus” și “Dan Monty”. În timp ce probele audio indică clar implicarea unui anume agent “Sălăgean” în crearea conturilor false, procurorul Ciulpan orientează ancheta exclusiv spre verificarea unei alte persoane – Herbeiu Eduard Ionuț.
Această direcționare suspectă ignoră flagrant informațiile obținute din transcrierea înregistrărilor audio, sugerând o posibilă tentativă de protejare a adevăratului făptuitor. “Cine să fie cu nume d-astea? Sălăgean iș̦i face. Radovan lanus mai avea unu, DCN-u, Diaconu, mai avea unu Zamo Zamolex. Îi ăla, handicapatul asta de Sălăgean își face conturi d-astea” apare în înregistrarea audio depusă la organul de cercetare penală de către partea vătămată.
În ciuda resurselor și tehnologiilor moderne la dispoziție, Poliția Română demonstrează o incapacitate șocantă de a obține informații cruciale pentru anchetă. Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor București (UTAI) admite că nu deține soft-uri dedicate pentru extragerea datelor de identificare ale utilizatorilor Facebook. Mai grav, autoritățile nu au solicitat informații prin platforma dedicată oferită de Facebook pentru aplicarea legii, demonstrând o lipsă crasă de profesionalism și competență.
Sistemul de Securitate Cibernetică Românesc este COMPROMIS!
Cazul expune vulnerabilități critice în sistemul de securitate cibernetică al României. Incapacitatea de a identifica și urmări infractorii online nu doar că lasă victimele fără protecție, ci și încurajează proliferarea acestor activități ilegale. Eșecul autorităților în a colabora eficient cu platformele de social media și în a utiliza instrumentele disponibile pentru investigații online reprezintă o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor în spațiul digital.
Acest caz nu este doar un eșec izolat, ci un simptom al unei probleme sistemice în cadrul forțelor de ordine române. Incompetența tehnică, posibilele încercări de mușamalizare și lipsa de transparență în anchetă subminează grav încrederea publică în capacitatea statului de a proteja cetățenii în fața amenințărilor cibernetice.
Este imperativ ca autoritățile să ia măsuri imediate pentru:
- Modernizarea urgentă a capacităților tehnice ale Poliției Române
- Instruirea intensivă a personalului în domeniul criminalității cibernetice
- Implementarea unor protocoale stricte de colaborare cu platformele de social media
- Asigurarea transparenței și integrității în anchetele penale legate de infracțiunile online
Fără aceste măsuri, România riscă să devină un paradis pentru infractorii cibernetici, iar cetățenii săi rămân vulnerabili în fața unor amenințări din ce în ce mai sofisticate în era digitală.
