Cumnatul lui Adrian Năstase, Dan Odobescu, este urmărit penal în dosarul ASF-Carpatica. Odobescu a fost chemat, vineri, la audieri la DNA. Inițial a fost chemat ca martor, dar după audieri procurorii anticorupție i-au schimbat încadrarea juridică din martor în suspect.
Cumnatul lui Năstase este managerul unei firme de asigurări.
În același dosar este acuzat de favorizarea infractorului și infulențare a declarațiilor și fostul șef al ASF Dan Radu Rușanu care se află în arest preventiv.
Potrivit procurorilor, Daniel Chiţoiu a fost cel care în calitate de ministru a semnat şi iniţiat ordonanţa 94/2013 prin care a fost modificată legea de funcţionare a ASF, instituţie condusă de naşul său Radu Ruşanu. Prin acestă ordonanţă Chiţoiu ar fi urmărit înlăturarea din cadrul consiliului ASF a lui Tudor Daniel George, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, precum şi înlocuirea acestuia cu o persoană care urma să garanteze, în mod fraudulos, protecţia intereselor financiare ale S.C. CARPATICA ASIG S.A, companie controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea.
În același dosar sunt urmăriți penal Ilie Carabulea, președintele Carpatica Asigurări, fostul director general al companiei de asigurări – Marian Mîrzac, și Radu Mustățea – membru în CA al grupului, dar și soția fostului ministru de Finanțe, Laura Chițoiu.
În dosarul “ASF – Carpatica”, omul de afaceri Ilie Carabulea şi Marian Mîrzac sunt acuzaţi că în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF faţă de societatea de asigurări.
De asemenea , Laura Chiţoiu este urmărită penal din 28 ianuarie, pentru abuz contra intereselor publice, în calitate de director al Direcţiei Avizări din cadrul ASF. Dan Radu Ruşanu a anunţat marţi că Laura Chiţoiu s-a autosuspendat din funcţia de director al Direcţiei Avizări din cadrul ASF. Soția fostului ministru de Finanțe a fost în 14 februarie la DNA, procurorii aducându-i la cunoştinţă calitatea de suspect în dosarul “Carpatica”, încadrare schimbată din cea de învinuit, în baza prevederilor din noile coduri penale.
Potrivit procurorilor anticorupție, Ilie Carabulea, Marian Mîrzac și Radu Mustățea, precum și alte persoane au constituit, în intervalul mai – iunie 2013, o asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni. Prin acest grup Carabuleași Mîrzac au reușit, în mod fraudulor, în perioada mai – decembrie 2013, să tergiverseze și să influențeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) față de societatea de asigurări deținută și controlată indirect de Carabulea Ilie, astfel încât să nu reiasă deficiențe grave. În acest scop, arată procurorii, cei doi au recurs la cointeresarea financiară a mai multor funcţionari din cadrul ASF.
”Un alt obiectiv urmărit a fost acela de a menţine societatea, în mod fraudulos, pe o poziţie convenabilă în topul reclamaţiilor privind activitatea acesteia pe anul 2013 şi, implicit, creşterea artificială a gradului de încredere în raport cu potenţialii clienţi. În acest context, în cursul lunii iunie 2013, învinuitul Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a o influenţa pe învinuita Chiţoiu Laura Elena, director al Direcţiei Avizări din cadrul ASF, astfel încât o anumită persoană să ocupe funcţia de director al societăţii de asigurări, cu nerespectarea condiţiilor legale”, mai transmite DNA.
Anchetatorii mai spun că “finanţatorul grupării infracţionale constituite (n.r. – Ilie Carabulea) a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant pe fostul director Marian Mîrzac (care a ocupat această funcţie în intervalul 16.05.2012 – 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF”.
Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată din 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia societăţii de asigurări şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor, mai arată anchetatorii, în rezoluţia de începere a urmăririi penale.
Finanţatorul grupării infracţionale constituite l-a desemnat ca intermediar în relaţia cu Mîrzac pe Mustăţea, care, potrivit DNA, avea rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă.
“Gruparea infracţională susmenţionată a fost sprijinită de Ovidiu Ioan Cezar Giurgea şi un alt funcţionar cu atribuţii de conducere şi execuţie în cadrul ASF. Concret, în schimbul protecţiei oferite societăţii de asigurări, Mîrzac Marian a primit, în luna mai 2013, un autoturism marca Audi A8 având valoarea de catalog de 81.370 euro sub disimularea unei tranzacţii de vânzare-cumpărare între acesta şi societatea de asigurări, iar în luna august 2013, a primit suma de 8.937,5 euro (39.141 lei), remitere justificată de invocarea unor clauze contractuale inexistente, prin hotărâri ale Consiliului de Administraţie al societăţii de asigurări”, se mai arată în comunicatul DNA.
În schimbul acestor foloase, Marian Mîrzac a reuşit, potrivit anchetatorilor, să influenţeze concluziile a două controale dispuse de ASF, să coopteze diverşi funcţionari cu funcţii de conducere şi execuţie din ASF în grupul infracţional constituit şi să divulge informaţii care nu erau destinate publicităţii în scopul favorizării societăţii de asigurări.
“La data de 1 august 2013, învinuitul Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcţionar în cadrul ASF, la solicitarea lui Mîrzac Marian, a sustras un document transmis eronat către ASF de o angajată a societăţii de asigurări, document care releva încălcări grave ale normelor ASF de către angajaţi ai societăţii. În acelaşi context, Ovidiu Ioan Cezar Giurgea a radiat din registrul instituţiei numărul de înregistrare al documentului respectiv transmis prin fax şi l-a şters din memoria aparatului. Situaţia în care respectivul document ar fi fost adus la cunoştinţă conducerii ASF ar fi impus declanşarea, în mod obligatoriu, a unui control activităţii societăţii de asigurări”, mai spun procurorii anticorupţie.
Anterior, în perioada martie – aprilie 2013, un funcţionar cu atribuţii de conducere al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (devenită ulterior ASF), a ignorat concluziile unui raport de control întocmit de către funcţionarii instituţiei care evidenţia deficienţe grave la societatea de asigurări, nereguli ce ar fi impus obligatoriu o majorare de capital în cuantum de 15.000.000 euro şi suspendarea autorizării de funcţionare, până la remedierea deficienţelor.
