Absorbit prin 2016 de partida liberală, pepededelisticul domn Fenechiu s-a lăsat pătruns de propria importanţă după ce, atins de fiorii democraţiei originale, a descoperit cum, frecventând în grup organizat ideea că „politica-i o curvă”, contactul neprotejat cu realitatea generează mâncărimi la organul gândirii.
Uite-aşa a apărut, urmare a coţăielii necontrolate dintre liberalismul impotent şi social-democratismul cu ADN sovietic, un embrion de lege care, menită să fie-n slujba boborului, ar fi interzis ONG-urilor să funcţioneze altfel decât cu acordul (şi bunăvoinţa) statului.
S-a scris destul despre prevederile proiectului de lege al senatorului; pe noi ne intereseaza însă altceva.
Pe scurt, modificările propuse de vigurosul mădular al liberalismului pepededelistic limitau posibilităţile ONG-urilor de a ataca în instanţă proiectele de investiţii şi ar fi anulat, practic, capacitatea acestora de a da în judecată instituţiile publice.
Tamponat de jurnalişti, Fenechiu s-a motivat; cităm declaraţia senatorului, publicată, printre altele, şi de europaliberă.org: „Dacă dumneavoastră, ca investitor, vreți să construiți un imobil și vă atacă un ONG, de exemplu – din motive care nu întotdeauna sunt cele licite – vă suspendă autorizația (…) Legea se referă doar la cazurile unde se solicită blocarea unei inițiative economice. Această variantă (n.r. suma de 50.000 de lei) arată că cei care se implică au o variantă transparentă, au strâns bani, oamenii au contribuit în mod onest, față de situația în care un ONG, pus de cineva, face o cerere de suspendare, blochează o construcție edilitară sau blochează un proiect, pentru că face jocul cuiva”.
Aşadar, pân’ la coadă, e vorba, în fond, despre ONG-uri care pun beţe-n roate imobiliarilor (adică „iniţiativelor economice” –n.r) – iar asta, e desigur, în contra intereselor boborului care l-a transformat pe Fenechiu din avocat – şi afacerică – în senator.
Şi, prin urmare, despre ce imobiliari ar fi vorba? Sau, tradus: interesele cui au fost atât de şifonate încât şeful senatorilor liberali să se scarpine-n idei şi să compună, cu graţie stalinistă, un proiect de modificare a legii asociaţiilor care ar fi blocat, efectiv, societatea civilă?
Păi, credem că NU ÎNTÂMPLĂTOR, răspunsul s-ar afla în trecutul de afacerist al senatorului.
Şi ce descoperim acolo?
SERVPRODCOM, CAPE DUTCH, imobiliare
Fie firma Servprodcom Extro Exim SRL, firma radiată/dizolvata în 2010 – în care şi-au împletit interesele, ca să zicem aşa, Iulian Tudor, Stana Tudor şi firma olandeză Cape Dutch Property BV – reprezentată în 2004 de nimeni altul decât viitorul vlăstar al politicii liberaloide, recte Cătălin-Daniel Fenechiu.
Cine e Iulian Tudor? Vicepreşedinte al Fundaţiei „Colegiul Naţional de Apărare Carol I” şi partener de afaceri al Marianei Cîndea – adică partenera lui Dorin Cocoş, soţul Lenuţei Udrea. Totodată, Iulian Tudor a fost consul onorific al Guineii la Bucureşti – scrie „cotidianul.ro” – şi implicat, scrie aceeaşi publicaţie, într-o afacere ilegală. Cităm: „Tudor Iulian este omul care i-a adus prim-ministrului Emil Boc o scrisoare din partea premierului Republicii Guineea, prin care îi cere acestuia să intervină şi să dea undă verde transportului motoarelor de 250 de milioane de euro vândute de UCM Reşiţa. Reamintim că în afacerea cu motoare sunt implicaţi Said Baaklini şi şefii UCM Reşiţa, iar în urma acesteia bugetul de stat urma să fie spoliat cu suma de 62 milioane de euro printr-o returnare fictivă de TVA. În afacerea UCM Reşiţa s-au mai vehiculat şi numele lui Sorin Blejnar şi cel al senatorului PDL de Constanţa, Mircea Banias”.
În acelaşi articol, Iulian Tudor e prezentat în toată splendoarea sa: „Tudor Iulian, zis şi Pelicanul, a fost implicat în afaceri ilegale încă din tinereţe, pe vremea aceea fiind student.
Astfel, într-o sentință din 1997 dată de Tribunalul Dolj, Tudor Iulian, zis Pelicanul, a fost condamnat la 2 ani de închisoare la fel ca prietenii lui de atunci Ferencz Zoltan (la 3 ani) şi Bădescu Sorin (la 2 ani). Cei 3 au fost acuzaţi de falsificare de monede şi complicitate la falsificarea de monede.
Mai precis, în august 1993, Ferencz Zoltan şi Bădescu Sorin s-au deplasat la Bucureşti, unde au luat legătura cu Tudor Iulian în vederea procurării unei cantităţi de valută falsă, convenind să o plătească la preţul de 20% din valoarea reală a bancnotelor. Cei 3 s-au deplasat apoi în zona Primăverii-Televiziune, unde Tudor Iulian a procurat 3.000 de dolari falşi în bancnote de câte o sută de dolari şi a primit de la cei doi suma de 1.100 de mărci germane. Tudor a negat implicarea în afacere, dar cei doi au recunoscut, se arată în rechizitoriul procuraturii. «Inculpatul Turor Iulian a afirmat în mai multe rânduri că poate procura cu uşurinţă valută falsă arătând că cu ajutorul acestora a cumpărat favorurile unor dansatoare de bar rusoaice», mai scriu procurori”. Totodată, Iulian a fost asociat, împreuna cu Stana Tudor – mama sa, cu Dorin Cocoş.
În afacerile cu Dutch Property s-a aflat, la un moment dat, şi Eduard Mansour, consulul onorific al Senegalului – iar iţele se complică. Acesta cesiona participaţia unei oarecare Adriana Beatrice Grigorescu – partenera, în Fontana Impex SRL, cu Riad Chahaf, reţinut de DIICOT în ancheta clanului „Butoane”.
Dar cel mai pitoresc personaj al Cape Dutch Properety este irlandezul Boyce Connor – reprezentant al firmei olandeze. Acesta e asociat în firma de imobiliare SORCHA Developments SRL cu Zoltan Joszef Haller. Firma e in insolvenţă, iar prin 2015 Haller era trimis în judecată pentru spălare de bani, trafic de influenţă şi fals în înscrisuri împreună cu Claudiu Vasilescu (jurnalist al Antenelor, în dosarul „mita la MADR”). Tot cu Haller, Connor e asociat în Cioplea Residence – imobiliară aflată, de asemenea, în insolvenţă/faliment. O altă afacere a lui Connor este Platinum Developments & Investments SRL, în care e asociat cu un alt irlandez, Noel Tynan.
Aşadar, despre ce imobiliari e vorba?
Ne oprim deocamdata aici – cine ştie peste ce firme, şi ce „iniţiative economice” – cu adrese prin Cipru mai găsim?! Dar nu înainte de a face publică lista susţinătorilor lui Fenechiu, în încercarea acestuia de a staliniza societatea.
Iată-i:
Anastase Roberta-Alma – senator PNL;
Badea Viorel-Riceard – senator PNL;
Banu Claudia-Mihaela – senator PNL;
Bica Dănuţ – senator PNL;
Bîca Iulian-Mihail – senator PNL;
Bodog Florian-Dorel – senator PSD;
Bourceanu Septimiu-Sebastian – senator PNL;
Brătescu Liviu – senator PNL;
Bumb Sorin-Ioan – senator PNL;
Cazanciuc Robert-Marius – senator PSD;
Chirteş Ioan-Cristian – senator PNL;
Corlăţean Titus – senator PSD;
Cristina Ioan – senator PNL;
Cuc Alexandru-Răzvan – senator PSD;
Dîncu Vasile – senator PSD;
Fenechiu Cătălin-Daniel – senator PNL;
Guran Virgil – senator PNL;
Matei Constantin-Bogdan – senator PSD;
Moș Patricia Simina Arina – senator PNL;
Moagher Laura-Mihaela – senator PSD;
Neagu Nicolae – senator PNL;
Niculescu-Ţâgârlaş Cristian-Augustin – senator PNL;
Oprea Ştefan-Radu – senator PSD;
Pandea Ciprian – senator PNL;
Pîrvulescu Eugen – senator PNL;
Scarlat George – senator PNL;
Ţapu Nazare Eugen – senator PNL;
Toanchină Marius-Gheorghe – senator PSD;
Vela Ion-Marcel – senator PNL;
Veştea Mihail – senator PNL;
Vlaşin Sorin – senator PSD.
Daniel Vlas
