Cel mai bine dotat spital privat din țară specializat pe servicii de geriatrie și paliație, Centrul Sfântul Sava din București, așteaptă de jumătate de an de la Ministerul Sănătății avizul necesar funcționării. Deși îndeplinește toate condițiile pentru a-și desfășura activitatea, potrivit Direcției de Sănătate Publică, unitatea sanitară nou înființată este la un pas de a-și închide porțile din cauză că viitorii beneficiari ai Centrului nu au cum să semneze actele de îngrijire.
În timp ce avizele de specialitate date de Ministerul Sănătății se iau ”din milă” și pe bani frumoși, bolnavii care au nevoie de asistență medicală continuă și îngrijire permanentă sunt lăsați pe drumuri de funcționarii din sănătate. Alungați cu bună știință din spitalele românești, oamenii care își caută locul la Centrele de specialitate din țară, află cu stupoare că, Ministerul Sănătății nu eliberează acestor Centre avizele necesare și nu pot funcționa, fapt pentru care viața le este pusă în pericol. Avizele au devenit celebre în urma scandalului declanșat de falsul medic Matteo Politi. Italianul opera liniștit oriunde dorea el în România, țara care l-a primit cu brațele deschise pentru a-i trata poporul cu acte medicale false. Acestea au fost posibile datorită unor șpăgi consistente oferite la vârful ministerului de resort.
Personajele cheie din Ministerul Sănătății
Poreclită ”Doamna Portbagaj”, Marieta Bărduț este femeia care conduce, din umbră, Direcția de management și structuri unități sanitare din Ministerul Sănătății, cea care oferă avizele necesare funcționării unui spital. Fie de stat, fie privat. Surse din anturajul său au declarat pentru publicația Anchete Speciale că aceasta este una dintre ”cele pe care niciun ministru și niciun președinte de țară nu le poate da jos din funcție”. Femeia care taie și spânzură din Ministerul Sănătății nu mai apare în actele oficiale, cele pe care le semnează în prezent Doina Tănase, cunoscută ca fiind cea mai bună prietenă a Marietei. Cazul Centrului de servicii geriatrice și asistență medicală permanentă Sfântul Sava, cel care așteaptă avizul de peste 7 luni de zile este unul cu adevărat singular. Deținut de Alina Ion, femeia care, în 2017, a denunțat la DNA toate fraudele din sistemul național de sănătate, dosar în urma căruia au fost arestate 90 de persoane, printre care fostul șef al CNAS, Marian Burcea, Centrul său nu poate mișca un deget din cauza acestui abuz de putere din partea autorităților române. Într-o discuție tete-a-tete pe care Alina Ion a avut-o cu Sorina Pintea, la finalul lunii octombrie, Ministrul Sănătății i-a dat de înțeles acesteia că se ocupă personal de caz și că va reveni repede cu un răspuns. La aproximativ patru luni de la această întâlnire, răspunsul Ministerului Sănătății întârzie să apară. Mai mult decât atât, Sorina Pintea ne-a declarat că, datorită intervenției noastre situația se va rezolva și ca acest Centru va putea contracta, de anul acesta, servicii decontate de Casa de Asigurări Ilfov, în așa fel încât beneficiarii finali să vadă suport din partea statului român, la care au contribuit ani și ani de-a rândul.
D.S.P-ul își dă ok-ul pe acte, Ministerul ba!
Centrul Alinei Ion nu a primit nici până acum avizul, cu toate că cei de la Direcția de Sănătate Publică au mai venit încă o dată în verificări în data de 18 februarie 2019 (ieri – n.r) la o adresă a Ministerului Sănătății trimisă la început de februarie. Controlul celor de la D.S.P s-a rezumat într-un final la: ”totul este în ordine și corespunzător la acest nou Centru”. Anticipând deja orice răspuns al oficialilor din Minister, Alina Ion ne-a declarat: ”Sper ca într-o bună zi să avem și noi un sistem de sănătate ca afară, pe care să-l lăudăm. Nouă ni se pun bețe în roate și după ce am primit undă verde din partea DSP-lui, de aceea ne vedem nevoiți să refuzăm bolnavii care au nevoie de noi pe motiv că nu putem funcționa legal. Statul poate să plătească cele paisprezece zile de spitalizare obligatorii pentru fiecare bolnav în parte. Activitatea ne este realmente blocată însă cel mai grav lucru este că oamenii care vin la noi întrezăresc totuși o ultimă speranță în ceea ce putem face pentru ei, dar parcă și-o pierd pur și simplu când aud povestea noastră”. Cazuri oarecum similare mai sunt în județul Prahova și în Iași, acolo unde proprietarii au avut de așteptat trei ani, respectiv un an de zile până le-a fost dat avizul de funcționare după ce au investit în Centrele lor câteva milioane de euro.
Principalii beneficiari ai Centrului, bolnavii de cancer și accidente vasculare cerebrale
Dacă la nivelul anului 2017 au fost declarate oficial în România un număr de peste 50.000 de decese cauzate de tumorile maligne dintr-un total de aproximativ 480.000 de cazuri, este limpede câtă nevoie au bolnavii și familiile acestora să apeleze la astfel de Centre specializate din țară și să facă față, totodată, celor mai grele încercări ale vieții. O statistică a I.N.S arată că, în prezent, în România există un număr de 683 de medici oncologi la nivelul întregii țări, ceea ce înseamnă o medie de 16 medici specializați pe oncologie, atât la stat cât și în privat. O situație asemănătoare se regăsește și pe specialitatea de neurologie, acolo unde bolnavii care au suferit un accident vascular cerebral nu au unde și cum să fie tratați corespunzător fiindcă sistemul sanitar românesc este la pământ. România ocupă locul al II-lea în topul țărilor unde decesul și infirmitățile cauzate de această boală prevalează în fața cumplitului cancer.
Cifrele groazei
Potrivit datelor oficiale pe care ni le-a pus la dispoziție Ministerul Sănătății, în ultimul Catalog al serviciilor de îngrijiri paliative la nivelul anului 2019 se regăsesc ”un număr de 83 de furnizori de îngrijire paliativă în regim de internare, dintre care 61% în spitale publice, 18% în O.N.G-uri și 22% în societăți private. Acestea însumează un total de opt sute patru zeci de paturi pentru întreaga țară”. Potrivit unor evaluări recente ale Ministerului Sănătății, peste o 170.000 de pacienți au nevoie anual de îngrijire paliativă în România. Cu toate acestea, în 17 județe nu există deloc paturi de îngrijire paliativă în sistem public, privat sau non-profit. De asemenea, există un număr extrem de redus de centre de îngrijire paliativă sau de echipe de îngrijire la domiciliu și mai puțin de 25% din medicii specializați în paliație lucrează în sistemul de îngrijiri paliative.
