Sunt foarte bine școliți și îți lasă impresia că sunt olimpici la matematică. Adevărații camarazi, mereu în slujba poporului și a neamului românesc. Au multe pasiuni, însă niciuna nu este la fel de mare ca cea a zborului. Par a fi protagoniștii din Top Gun. Zborul efectuat în uniformă militară este unul dintre cele mai spectaculoase, antrenante și, în același timp, periculoase meserii din lume. Pe de altă parte este și o meserie extrem de râvnită de mulți, puțini fiind cei aleși să o ducă până la capăt.
Când șeful Consiliului Suprem de Apărare a Țării a ordonat ”foc!” în cazul unui pericol iminent la adresa României, piloții Aviației militare primesc undă verde de la ministrul Apărării pentru a decola în înaltul cerului și a doborî inamicii spațiului aerian autohton. O astfel de strategie de apărare face parte din lupta antiaeriană și antibalistică care are 3 piloni esențiali ai pregătirii, aspect la care țara noastră se situează printre primele țări membre ale NATO.
Pe timp de pace însă, misiunile piloților militari sunt mai puțin vizibile, chiar dacă sunt ca treji 24 de ore din 24. Aceștia sunt evaluați individual și abia după aceea fac echipă cu ceilalți colegi, cei de la sol.
Când l-am întâlnit pe col. MApN Răzvan Tăcea, șeful Regimentului 74 Patriot de la Mihai Bravu, am realizat cât de bine e situată în prezent țara noastră la utilizarea rachetelor sol aer. Patriot, ultimul sosit pe continentul european, poate cel mai performant sistem de rachete din lume, îl înlocuiește cu brio pe cel al anilor 2005 numit Hawk, folosit la rândul lui de americani și olandezi până de curând. Acest Regiment de elită are o mare tradiție în istoria Armatei Române, în 1921 la baza militară din Mihai Bravu activând cel mai mare regiment de tancuri al țării.
De la Balotești se coordonează întreaga activitate de radiolocație a Armatei Române
Colonelul Gheorghe Maxim, șeful angajaților din domeniul radiolocației militare a ținut să ne ofere și un mic pliant când am trecut pe la unitatea pe care o conduce, amplasată în pădurea Balotești. Pe pliantul Brigăzii 76 Cercetare, Supraveghere și Recunoaștere din imediata vecinătate a Bucureștiului apare pe prima pagină dictonul: ”fie pace sau război, nu se poate fără noi!”. Cu cele peste 100 de radare pe care aviația militară a României le are în prezent în dotare împânzite la o distanță de 600 km depărtare de bază, radarele Awak sunt ultimele din noua generație de aparate militare cu care au fost dotate mai multe țări membre NATO, printre care România, Turcia, Ungaria și Bulgaria. De altfel, 7 din cele 100 de radare aparțin Centrului NATO din țară și, potrivit generalului Ruben Garcia Servent care conducea flancul de Est al organizației militare, ”toate acestea funcționează”. Chiar dacă un astfel de detector de spațiu aerian costă 20 mil dolari, ”e greu de spus” apreciază colonelul Maxim, dacă Armata României poate răspunde fără probleme în fața unei amenințări de tip neconvențional unde nu sunt implicate neapărat rachete balistice. Ofițerii pe care-i coordonează la nivelul întregii țări au la bază o pregătire teoretică și practică foarte temeinică, specializări care nu pot fi făcute în altă parte decât la Academia Forțelor Aeriene de la Brașov.
Bătaie mare la admiterea în Academia Forțelor Aeriene române de la Brașov
La intarea în instituția condusă de unul dintre cei mai bătrâni generali ai României, cum îi place lui Gabriel Răducanu tare mult să spună, îți sare în ochi, vrând nevrând, bustul în basorelief al lui Decebal, marele rege al românilor care a avut grijă de ținutul strămoșesc al Daciei. Este vorba de Academia Forțelor Aeriene Române de la Brașov. În locul în care se școlesc viitorii piloții militari ai patriei, inclusiv cei care își doresc o carieră în echipajele de intervenție aeriană aparținând SMURD, este o luptă crâncenă la admiterea în facultate. Peste 10 candidați pe un loc. Vă puteți închipui că unii, de pildă, sunt pasionați de fotografie și vor să o facă direct din avion? După probele medicale, psihologice și teoretice rămân undeva la 2 sau 3 candidați cel mult. În total, vorbim de un număr de 163 de studenți în care proporția, bineînțeles, este câștigată într-un procent semnificativ de băieți. Dar la fel de meritoriu este și procentul celor de sex opus. Aproximativ 70% din totalul studenților la Academie este reprezentat de băieți. Bătălia finală, potrivit colonelului Oana Roman, prorector la această instituție, se dă pe examenul de matematică, proba de limbă engleză putând fi absolvită și cu minim nota 6. Vorbim de o tradiție de 100 de ani în care această școală de elită a țării de la Brașov instruiește atât piloții aviației militare, așii zborului cât și pe cei ai Ministerului Afacerilor Interne, care zboară tot timpul sub cei 10.000 m altitudine, performanță obligatorie pentru toți piloții militari de luptă.
