Fostul ministru al Justiției, Rodica Stănoiu, a colaborat cu Securitatea, este decizia definitivă a magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Decizia dată, miercuri, de instanța supremă încheie un proces de șapte ani, cel mai lung în care a fost implicat Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
ICCJ a respins recursul făcut de Rodica Stănoiu la decizia similară dată de Curtea de Apel Oradea, în procesul intentat de fostul demnitar pentru anularea deciziei de colaborare cu Securitatea dată de CNSAS în 2006. Magistrații instanței supreme au respins recursul ca nefondat.
Totodată, ICCJ a respins şi cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu o serie de excepţii, înaintată de fostul demnitar, această decizie putând fi contestată de Rodica Stănoiu cu recurs la Completul de cinci judecători al ICCJ.
Fostul ministru al Justiției trebuie să plătească CNSAS cheltuieli de judecată de 22.000 de lei.
Curtea de Apel Oradea s-a pronunţat în acest caz în iunie 2012, Stănoiu făcând recurs, care s-a judecat la ICCJ.
Dosarul Rodicăi Stănoiu cu CNSAS s-a judecat la Curtea de Apel Oradea după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în martie 2010, strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Bucureşti, la solicitarea fostului ministru care a invocat presiunea mediatică.
La termenul din 8 septembrie 2010, Curtea de Apel Oradea a dispus efectuarea unei noi expertize grafologice în proces, care să stabilească autenticitatea notelor informative către fosta Securitate semnate cu pseudonimul Sanda, iar la termenul din noiembrie 2010 al procesului magistraţii au stabilit probele de înscrisuri care vor fi comparate cu notele informative.
Cu acel prilej, Rodica Stănoiu a solicitat ca, pe lângă dosarul întocmit în anii ’80 pentru obţinerea paşaportului la fosta Direcţie a Paşapoartelor şi pus la dispoziţia experţilor grafologi de CNSAS, să fie acceptate ca documente de comparaţie declaraţia de avere, respectiv cea de necolaborare cu Securitatea.
Cele două documente au fost analizate şi în 2006, înainte ca CNSAS să emită decizia de colaborare, prima dată de către experţi independenţi, iar apoi de Laboratorul interjudeţean de expertize criminalistice Bucureşti.
În ambele cazuri, rezultatul a fost acelaşi, şi anume că scrisul este acelaşi cu cel din notele informative semnate cu pseudonimul Sanda. La data respectivă, însă, Rodica Stănoiu a contestat veridicitatea expertizelor, pe motiv că au fost întocmite de experţi „cu reputaţie îndoielnică”.
