Elita ascunsă a României și culisele puterii

România are un sistem militar ermetic, unde transparența este înlocuită strategic de clasificări și secrete de stat. Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne construiesc un zid instituțional de netrecut, refuzând sistematic dezvăluirea informațiilor despre generalii și chestorii care conduc din umbră destinele naționale. Generalii români nu sunt doar o elită militară, ci un sistem paralel de putere și privilegii, unde transparența este absentă, iar eficiența instituțională este pusă sub semnul întrebării. În ciuda lipsei de transparență și a secretizării excesive, informațiile obținute de publicația noastră relevă o realitate instituțională îngrijorătoare, în care numărul de generali pare mai degrabă o reflectare a clientelismului politic decât a necesităților operaționale ale țării.

În urma unei ample investigații jurnalistice, bazată pe răspunsuri oficiale ale instituțiilor și analiza legislației în vigoare, putem contura o imagine de ansamblu asupra corpului de generali din principalele structuri de forță ale României: Serviciul Român de Informații (SRI), Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Datele obținute ridică semne de întrebare cu privire la transparența și eficiența acestor instituții.

SRI a comunicat oficial redacției noastre faptul că, în prezent, are 36 de cadre militare cu gradul de general, dintre care 4 în conducerea serviciului. În ultimii 10 ani, numărul gradelor de general acordate anual a variat între 1 și 7, totalizând 36 de noi generali. Cel mai tânăr general din SRI are 42 de ani, iar cel mai în vârstă 57 de ani. Un aspect îngrijorător este că în ultimii 7 ani, 25 de generali SRI au trecut în rezervă, ceea ce ridică întrebări cu privire la stabilitatea și continuitatea în conducerea serviciului.

Ministerul Apărării Naționale – secretizare excesivă

Spre deosebire de Serviciul Român de Informații, MApN a refuzat să comunice numărul exact de generali, invocând că aceste informații sunt clasificate secret de stat. Această lipsă de transparență contrastează puternic cu practica altor state NATO, unde numărul de generali este public.

Ministerul Afacerilor Interne – o inflație de grade înalte

Ministerul Afacerilor Interne a comunicat că are 68 de ofițeri cu grade echivalente generalilor (chestori), dintre care 4 în conducerea ministerului, 11 în aparatul central și 53 în unități subordonate. Acest număr pare disproporționat de mare raportat la efectivele totale ale ministerului. n ultimii 7 ani, 51 de chestori de poliție au ieșit din sistem, ceea ce indică o rată ridicată de înlocuire la nivelul conducerii MAI.

SPP și SIE – opacitate instituțională

Atât Serviciul de Informații Externe cât și Serviciul de Protecție și Pază refuză să ofere informații concrete despre numărul de generali, invocând excepțiile prevăzute de legea privind liberul acces la informațiile de interes public. Acest lucru indică o lipsă de transparență în ceea ce privește structura de conducere a acestor instituții. Ambele instituții menționează că acordarea gradului de general se face conform legii prin decret prezidențial publicat în Monitorul Oficial. Acest aspect subliniază controlul civil asupra acestor structuri, dar ridică întrebări despre criteriile efective de promovare.

SPP afirmă că este organizat conform principiilor și structurilor organizațiilor internaționale din care România face parte (NATO, APPS, ENPPF). Această declarație ar putea fi interpretată ca o încercare de a justifica structura de conducere și numărul de generali, fără a oferi însă date concrete. Ambele instituții invocă caracterul clasificat al informațiilor solicitate, ceea ce ridică întrebări despre gradul real de control democratic asupra acestor structuri de securitate.

1 de 4

Iată câteva exemple de generali și chestori care au stârnit controverse în sistemul de securitate și apărare românesc în ultimul deceniu:

Dan Paul Iamandi

1. Fost colonel recrutat de Securitate cu numele conspirativ „Ioan Popa;
2. Avansat rapid de la colonel la general cu trei stele în doar 5 ani
3. Șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență
4. Promovat în contextul gestionării pandemiei și al evenimentelor publice

Gabriel Oprea (fost ministru)

1. Avansat spectaculos de la căpitan la general în sistemul de justiție militară
2. A condus Ministerul Internelor și Apărării
3. Carieră politică marcată de controverse

Virgil Ardelean (fost șef DGIPI)

1. Chestor cu afaceri imobiliare și de investigații
2. Cifră de afaceri impresionantă, cu profituri de peste 24 milioane lei
3. Asocieri controversate în mediul de afaceri

Pavel Abraham (fost șef Poliție)

1. Controversat pentru declarații publice radicale
2. A susținut că forțele de ordine pot folosi muniție împotriva manifestanților
3. Implicat în structuri academice și de cercetare

Cătălin Ioniță (fost șef al DGA)

1. Urmărit penal în 2018 pentru trafic de influență și fals în declarații
2. Acuzat că ar fi pretins 4 hectare de teren gratuit pentru a interveni la funcționari publici
3. Comisia de Etică a Academiei de Poliție a constatat un plagiat de 9,22%
4. Agenția Națională de Integritate a descoperit o diferență nejustificată de 1.157.736 lei

Florian Coldea (fost general și prim-adjunct al SRI)

1. Acuzat de imixtiune în dosare de corupție
2. Suspectat de șantaj la adresa unor judecători ai Curții Constituționale
3. Implicat în scandaluri politice alături de Traian Băsescu
4. Suspendat din SRI în 2017 în urma scandalului cu Sebastian Ghiță

România întrece cu mult SUA la numărul de generali

În cadrul NATO, fiecare țară membră are propriul său sistem de ierarhizare a cadrelor militare, inclusiv generalii, care este adaptat la contextul național și la nevoile specifice ale fiecărei armate. Iată o comparație privind numărul de generali și structura forțelor militare din cea mai importantă țară membră NATO.

SUA este cea mai mare forță militară din NATO, cu aproximativ 1,33 milioane de militari activi în 2024. Are un număr limitat de generali de rang înalt, stabilit prin lege:

1. Armata: 219 generali
2. Corpul de Marină: 62 generali
3. Forțele Aeriene: 198 generali
4. Marina: 162 generali

Analiza structurilor de securitate românești relevă o complexitate instituțională care necesită o evaluare critică și constructivă, evidențiind o tendință generală de secretizare și reticență în a oferi informații publice despre conducerea superioară. Numărul ridicat de generali, comparativ cu alte state NATO, impune o dezbatere profesionistă privind eficiența și transparența sistemului militar și de informații.