4 ani de ineficiență și lipsă de transparență a Inspecției Judiciare. Din peste 10.000 de sesizări disciplinare în ultimii 4 ani de zile, doar 109 au devenit acțiuni disciplinare efective. Niciunul din rapoartele Inspecției Judiciare din ultimii ani nu oferă informații detaliate despre criteriile de selecție a cazurilor pentru acțiuni disciplinare sau despre motivele din spatele numărului mare de clasări. După analizarea celor patru rapoarte de activitate ale Inspecției Judiciare pentru anii 2020-2023, se pot evidenția multe aspecte care pot ridica suspiciuni în materie disciplinară, fapt care denotă o criză profundă, din ce în ce mai adâncă, a sistemului nostru judiciar.
Toate aspectele analizate de echipa redacției noastre împreună cu specialiști recunoscuți ai sistemului judiciar românesc, ridică suspiciuni cu privire la eficiența și transparența procesului disciplinar în sistemul judiciar românesc atunci când vorbim de Inspecția Judiciară și cercetarea disciplinară a magistraților.
Rata extrem de scăzută de admitere a sesizărilor, combinată cu sancțiunile relativ blânde și durata lungă a procedurilor, poate sugera o abordare prea indulgentă sau ineficientă în tratarea abaterilor disciplinare. De asemenea, lipsa de detalii în rapoarte privind criteriile de selecție și motivele din spatele deciziilor de clasare poate alimenta suspiciuni legate de obiectivitatea și rigurozitatea procesului. Este necesară, credem noi, o analiză mai aprofundată și posibil o revizuire a procedurilor și standardelor aplicate de Inspecția Judiciară pentru a asigura un proces disciplinar eficient și transparent.
Numărul mare de sesizări clasate în cei 4 ani analizați se prezintă astfel:
În 2020, din 2706 sesizări disciplinare, doar 9 au fost admise (procent de 0.33%)
În 2021, din 2569 sesizări, doar 24 de acțiuni disciplinare au fost exercitate (0.93%)
În 2022, din 2706 sesizări, doar 32 de acțiuni disciplinare au fost exercitate (1.18%)
În 2023, din 2189 sesizări, doar 44 de acțiuni disciplinare au fost exercitate (2%)
Deși se observă o creștere procentuală de-a lungul anilor, rata de admitere a sesizărilor rămâne extrem de scăzută, sub 2% în fiecare an. Acest lucru poate ridica întrebări cu privire la eficiența procesului de evaluare a sesizărilor sau la standardele aplicate.
Analiza noastră, pe scurt, se prezintă astfel:
Discrepanța între numărul de sesizări și acțiunile disciplinare: Există o diferență semnificativă între numărul mare de sesizări primite și numărul redus de acțiuni disciplinare exercitate. Acest lucru poate sugera fie o rată ridicată de sesizări nefondate, fie o abordare foarte selectivă în inițierea acțiunilor disciplinare.
Concentrarea pe anumite tipuri de abateri: Rapoartele indică o frecvență ridicată a abaterilor legate de întârzieri în redactarea hotărârilor judecătorești și management defectuos al dosarelor. Acest lucru ar putea indica probleme sistemice în aceste arii specifice.
Sancțiuni relativ blânde: În multe cazuri, sancțiunile aplicate par a fi relativ ușoare (de exemplu, avertismente sau diminuări temporare ale indemnizației) în raport cu gravitatea unor abateri descrise.
Durata lungă a procedurilor: În unele cazuri, se menționează că dosarele se află încă pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la finalul anului, ceea ce sugerează o durată considerabilă a procedurilor disciplinare.
Lipsa de detalii privind anumite aspecte: Rapoartele nu oferă informații detaliate despre criteriile de selecție a cazurilor pentru acțiuni disciplinare sau despre motivele din spatele numărului mare de clasări.
Scăderea numărului de lucrări înregistrate: Se observă o scădere semnificativă a numărului de lucrări înregistrate în 2023 comparativ cu anii anteriori, atât la Direcția de Inspecție pentru Judecători, cât și la cea pentru Procurori. Această scădere bruscă ar putea ridica întrebări cu privire la cauzele acestei modificări.
Rata scăzută de admitere a acțiunilor disciplinare: Din acțiunile disciplinare soluționate, un număr semnificativ au fost respinse sau au primit sancțiuni ușoare, ceea ce ar putea sugera fie o evaluare inițială inadecvată, fie dificultăți în susținerea acuzațiilor în fața Consiliului Superior al Magistraturii.
De aceea cetățenii ar trebui să fie conștienți de importanța votului informat la alegeri, inclusiv la alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii și alte organisme de control judiciar.
