Bomba nucleară cu ceas american

Americanii sunt tot mai aproape de finalizarea în sudul țării a celui mai avansat și în același timp incert, ca să nu spunem periculos sistem de furnizare a energiei din țară și din întreaga Uniunea Europeană. Centrala nucleară de la Doicești, județul Dâmbovița, este la un pas să devină funcțională, echipa actualului președinte american Joe Biden fiind implicată în afacerea cu statul român chiar în actele oficiale, oferindu-i pentru început 15,2 milioane de dolari americani pentru studii preliminare, după care alți 14 milioane de dolari pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici.

Te crucești cu ce se întâmplă la Doicești.

La începutul acestui an am avut primul contact cu oficialii companiei Nuclearelectrica de la care am căutat să aflăm tot ce e mai important de știut în legătură cu cel mai nou proiect de energie nucleară din ultimii 50 de ani din întreaga Uniune Europeană, respectiv noua centrală nucleară amplasată de americani și de statul român la Doicești, lângă Târgoviște, județul Dâmbovița.

Mai precis, la numai 80 de kilometri de capitala țării, unde locuiesc în prezent peste 4 milioane de oameni și doar la 10 kilometri de fosta cetate de scaun a Țării Românești, localitatea Târgoviște.

Directorul acestei companii la care acționar majoritar este statul român prin Ministerul Energiei, bucureșteanul de 34 de ani Cosmin Ghiță a fost nevoit în urmă cu fix 1 an de zile să folosească în direct aplicația de Whatss App pentru a le comunica jurnaliștilor prezenți la întâlnirea de informare dedicată autorităților, nu și localnicilor, atenție, care va fie zona de excludere a noii centrale nucleare amplasată în Doicești.

Învăluit în penibil, Cosmin Ghiță le-a promis imediat un răspuns celor prezenți, mai cu seamă jurnaliștilor, însă șeful Nuclearelectrica nu a făcut nici până în ziua de azi publică această informație deși tot el, la aceeași întâlnire, le-a declarat celor prezenți faptul că ”industria energiei nucleare este o industrie care se bazează pe transparență, colaborare și comunicare”.

Prima adresă oficială primită de la Nuclearelectrica, compania statului român care gestionează un astfel de proiect de importanță vitală și strategică pentru țară, singura de altfel, este nesemnată și conține răspunsuri aruncate neglijent cu copy paste din alte documente ale companiei. Tot un element care ne-a atras atenția a fost și faptul că în niciuna din cele opt pagini cu răspunsuri formulate către redacția noastră, nu întâlnești în niciuna vreo aliniere a rândurilor sau folosirea aceluiași font și caracter cu care s-a redactat răspunsul, semn că ni s-au furnizat niște informații pe care nimeni nu și le asumă.

Jurnalistul Victor Ciutacu, fost membru al Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica

Potrivit directorului general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță care a și refuzat totodată să ne comunice ce competențe l-au calificat pe cunoscutul om de televiziune să dețină o astfel de funcție remunerată din bani publici, „Victor Gabriel Ciutacu a fost numit membru în Consiliul de Administrație al SN Nuclearelectrica SA de către Adunarea Generala a Acționarilor, prin reprezentanții statului în AGA. Acesta a fost numit în calitate de membru CA începând cu data de 19.01.2005, până la data de 14.04.2005, dată la care a fost revocat din această calitate. Remunerația lunară neta a domnului Ciutacu Victor pentru perioada ianuarie – martie 2005 a fost 9.540.018 lei (ROL), iar pentru perioada 01.04-14.04.2005 a fost 4.805.352 lei (ROL)”

Bani pentru propovăduirea mesajului și liniștirea populației

Pentru a se pune bine cu comunitățile locale și nu numai, conducerea Nuclearelectrica a bifat ceva extrem de important pe partea de informare și conștientizare legat de amplasarea noii centrale nucleare de la Doicești și pericolele care se pot ivi la tot pasul pentru întreaga populație, lucruri care trebuiau transmise mai departe obligatoriu și cu orice preț către toți oamenii locului. Așa s-a născut platforma de responsabilitate socială „Nucleu de bine”, prin care compania cu acționariat de stat sponsorizează anual proiecte pe zona de educație/cercetare, sănătate și mediu în valoare de zeci și sute de mii de euro. Cu alte cuvinte, fix acele domenii sensibile pe care noul pericol care-i paște pe români, odată cu punerea în funcțiune a centralei nucleare de la Doicești, va fi imposibil să-l evite.

Sumele donate către parohii au însumat peste 120.000 euro, cea mai mare dintre acestea fiind alocată, nu întâmplător, Arhiepiscopiei din Târgoviște și Parohiei Doicești. Per total, Nuclearelectrica a consumat din bani publici pentru donații în astfel de proiecte, doar în ultimii 3 ani de zile, peste 3,5 milioane de euro.

Ce spun experții consultați de redacția noastră

În documentarea noastră am consultat fel de fel de surse cât mai apropiate și avizate să vorbească deschis despre acest domeniu al energiei de tip nuclear, așa cum va fi noua energia produsă la centrală de la Doicești. „În primul rând amplasamentul este foarte prost ales” ne spune unul dintre cei mai cunoscuți olimpici români în fizică, chimie și matematică din România, Ștefan Dumitru punând un accent deosebit pe zona de excludere. „Dacă intrați la Nuclear Regulatory Comission care este agenția de reglementare în utilizarea energiei atomice în SUA o să vedeți că acolo este descrisă zona de excludere și zona de protecție. Cea de excludere este acea zonă în care nu sunt permise niciun fel de alte activități umane în afară de cele legate de centrală, iar zona de protecție este o zonă în care se iau măsuri de protecție în caz de accident. Zona de excludere, spun americanii, este de 16 kilometri, iar zona de protecție este o zonă de 80 de kilometri. Din punct de vedere al densității populației, amplasamentul nu respectă nici acest criteriu, iar dacă mă întrebați pe mine, părerea mea este că aici vorbim de un caz de corupție. Cine are acel teren vrea să-l valorifice la supra preț și face tot ce poate ca să se întâmple lucrul ăsta. În plus, centrala asta a ajuns pe mâna speculanților.

Ce spune oficial renumita US.NRC (United States Nuclear Regulatory Commission)?

O zonă cu o densitate scăzută a populației este necesară în jurul unei instalații nucleare înainte ca aceasta să fie construită. Numărul și densitatea rezidenților trebuie să reprezinte o preocupare serioasă în planificarea situațiilor de urgență, astfel încât anumite măsuri de protecție (cum ar fi notificarea și instrucțiunile pentru rezidenți) să poată fi realizate în timp util, spune, oficial, renumita companie americană.

„În general o centrală nucleară nu este o idee bună” continuă olimpicul Ștefan Dumitru, care trăiește în Târgoviște, discuția cu noi. „De ce? Să vedeți neapărat „Insula de 3 mile” de pe Netflix”spune el. „În acel miniserial o să vedeți că nu prea au rămas oameni sănătoși pe acolo pe unde a fost accidentul nuclear. Mai devreme sau mai târziu oamenii au făcut fel de fel de forme de cancer iar viața lor a fost cu adevărat distrusă. Din 1979 când a avut loc accidentul care a fost mult mai puțin grav decât cel de la Cernobâl, SUA nu au mai dezvoltat până în 2023 decât două reactoare nucleare. Din cele 100 de reactoare câte au în total SUA, în 43 de ani au mai fost puse în funcțiune doar aceste două reactoare. Cu alte cuvinte, oamenii aceia au învățat ceva din asta. Deci, pe fondul unei lipse de reglementări la noi în țară în domeniu, căci nici la Cernavodă nu se respectă zona de amplasament, avem de-a face și aici cu una din principalele cauze în ceea ce privește răspândirea cancerului în populație și cantitatea de radiații. Într-un raport făcut public tot de americani, se arată că nu există în SUA nicio centrală nucleară care să nu aibă scăpări de tritiu (un izotop de hidrogen extrem de nociv și de periculos și în același timp radioactiv – n.r). Acesta are o perioadă de înjumătățire de 12 ani, ceea ce înseamnă că produce o cantitate de radații extrem de mare. În plus, tehnologia de a produce energie electrică în centrale nucleare este periculoasă. Mai mult decât atât, nu se justifică ca și cost, ca și preț. În 2019 costa 155 dolari megawatul pe energie nucleară, în jur de 110 dolari pe gaz și pe cărbune, pe fotovoltaic în jur de 41 de dolari un megawat, iar pe energie eoliană undeva la 39 de dolari”.

1 de 15

Uraniul și beleaua pe următorii 20.000 de ani

„La centrala de la Doicești se va folosi uraniu îmbogățit 5%, pe care-l vor aduce din SUA, iar restul este uraniu normal. În lume sunt doar 5 state care dețin și îmbogățesc legal uraniu, care formează de altfel și Consiliul de Securitate al ONU, și anume: SUA, Anglia, Franța, Rusia și China. Ceilalți care folosesc acest tip de uraniu îmbogățit, o fac prin toleranța celor 5 state, dar strict secret. De ce credeți că Israelul „latră” la Iran? Pentru că Iranul produce. Ce se produce la Mioveni la Institut este bazat pe dioxid de uraniu, adică este acel uraniu de tip 238 care are nevoie de acel combustibil de 5% de uraniu îmbogățit. Cât costă acest uraniu, nu știm. Cât costă centrala, nu știm. În SUA, de pildă, s-a stopat construirea unei astfel de centrale din considerente de costuri. Se pare că pe banii pe care ei vor să facă 400 de megawați s-ar putea da drumul la cele două sau trei reactoare de câte 1000 de megawați de la Cernavodă. Centrala de la Cernavodă este mult mai puțin periculoasă decât centrala de la Doicești. De ce? Pentru că tipul de reactor de la Doicești este un reactor de tip PWR, adică presure water reactor. Presiunea de lucru în reactorul ăsta este de 300 de atmosfere, adică este foarte mare. Americanii au dreptate că nu are cum să existe astfel de centrale care să nu aibă scăpări, pe la ventile, pe la supape, pe undeva scapă. Dacă nu-l ține la 300 de atmosfere, s-ar transforma în abur, iar atunci se încinge miezul reactorului și iese O BELEA MARE. Cernobâl direct! Aici ca și la Fukușhima este o zonă de 30 de kilometri în care nu se va putea locui în următorii 20.000 de ani. Au stabilit ei cifra asta ănsă eu vin și vă spun așa: dacă plutoniul, care este un element destul de toxic, cesiu și mulți alți radionitriți care emit radiații pe perioade foarte mari. Oamenii fac și acum confuzie între reacție chimică și reacție nucleară. La reacție nucleară nu există antidot, pe când la cea chimică există. Singurul antidot este să pleci! Dacă mai ai unde..” glumește fostul olimpic la fizică. Și tot el continuă: ”Terenul pe care a fost construită fosta termocentrală a fost cumpărat în urmă cu mai mulți ani de un grup de investitori de la Cluj pentru 4 milioane de euro, dacă îmi aduc eu bine aminte, pentru cele 400 de hectare de pământ, care oricum făcea mai mult. Amplasarea este cea mai nefericită. Te duci într-o zonă unde densitatea populației este cea mai mare din țară (261 de oameni pe kilometru pătrat și faci centrală nucleară. Ar fi trebuit să o construiască la ei la Cluj, chiar la ei în curte” ne spune Ștefan făcând haz de necaz. Serios vorbind, „ar mai fi și aspectul seismicității atunci când te gândești unde să amplasezi o astfel de centrală, iar pe zona Ardealului nu se întâmplă ce se întâmplă în zona Târgoviște București, unde este aceeași accelerație de cutremure. Pe urmă, acest proiect nu corespunde nici din punct de vedere al surselor de apă. Râul Ialomița care trece pe lângă locația asta are doar 7,8 mc pe secundă, adică extrem de puțin. În caz de un accident, ar fi nevoie de 40 de tone de apă pe minut vreme de 30 de zile. Astea sunt standardele americane, doar că ei aduc reactorul, dar nu aduc și oceanu. Este foarte grav. Este o copilărie!l” spune Ștefan, punctând și concluzionând astfel, în termenii cei mai îngrijorători, discuția despre noua centrală nucleară de la Doicești.  

Câte puțin despre toți (afaceriștii implicați în businessul de la Doicești)

Înființată de statul român în anul 1998 prin Ministerul Energiei, care deține pachetul majoritar cu peste 82%, compania Nuclearelectrica SA a raportat pe ultimii ani o cifră de afaceri de peste 627 milioane de euro cu aproximativ 2000 de angajați.

SC Nova & Power Gas SRL este compania de proiect pentru dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici în România, mai precis centrala nucleară de la Doicești și este deținută în proporție de sută la sută de o altă persoană juridică, și anume SC Electrogrup Infrastructure SA, o societate pe acțiuni înființată în 2017 de clujeanul de 57 de ani Ovidiu Teofil Mureșan, timișoreanul de 39 de ani Ioniță Samar și de cetățeana americană de 45 de ani originară din Washington, Craddock Petrina Nicole Gabre.

1 de 1

Potrivit descrierii de pe Business Mark, Craddock are peste 20 de ani de experiență internațională, începându-și cariera lucrând în strategie și dezvoltare de afaceri la un spital regional și un centru medical din Washington, SUA. În acest context, a început să se lovească de un subiect cheie care avea să-i definească cariera – importanța de a aduce angajații din echipe și cu diferite backgrounduri tehnice să „vorbească aceeași limbă” pentru a obține soluții holistice.

Potrivit datelor obținute de la Registrul Comerțului, al doilea punct de lucru declarat al companiei SC Nova & Power Gas SRL este cel din comuna Doicești, de pe Aleea Sinaia. Firma nu și-a declarat situația financiară pe anul 2022, mai exact anul când și-a declarat oficial punctul de lucru de la Doicești, însă pe anul 2021 compania a declarat o cifră de afaceri de peste 116 milioane de euro, cu 90 de angajați.

SC Electrogrup Infrastructure SA este acționarul principal cu peste 99,9% din acțiuni și al companiei SC Electrogrup SA, restul acțiunilor fiind deținute de unul dintre investitorii de la Cluj de care pomenea olimpicul Ștefan Dumitru, de care amintea unul dintre experții consultați de redacția noastră, respectiv de clujeanul de 57 de ani Mureșan Teofil Ovidiu. Compania este condusă și administrată de fratele cel mic, Mureșan Andrei înregistrând o cifră de afaceri pe 2021 de peste 54 milioane de euro.

Împânzite în jurul marilor orașe, primele două companii controlate de frații Mureșan de la Cluj, SC Nova & Power Gas SRL și SC Electrogrup Infrastructure SA sunt acționari la rândul lor ai unei alte firme a investitorilor de la Cluj, SC Nova Power Solar 50 SRL la care se mai adaugă o altă societate cu răspundere limitată SC Wind Energy Service East Europe SRL. Foarte interesant este că și aceasta are din luna februarie a acestui an sediul social tot în comuna Doicești, pe Aleea Sinaia. Compania și-a declarat o cifră declarată de afaceri pe anul 2021 de peste 5,8 milioane de euro având un număr de aproximativ 70 de angajați.

Marele holding al fraților Mureșan de la Cluj și cheia afacerii cu Nuclearelectrica

În marele holding SC Electrogrup Infrastructure SA, frații Mureșan l-au cooptat în firmă ca acționar minoritar cu 30% din cota de beneficii și pierderi pe prahoveanul de 54 de ani, Marian Pantazescu. Potrivit ONRC, cifra de afaceri pe anul 2021 a fost de 4,2 milioane de euro cu aproximativ 50 de angajați.

O altă companie deținută de SC Nova & Power Gas SRL și SC Electrogrup Infrastructure SA este și SC Nova Power & Gas Solar Production SRL, administrată în acte de clujeanul de 48 de ani Giurgiuman Adrian Dumitru.

SC Nuclearelectrica SA a înființat anul trecut, împreună cu SC Nova & Power Gas SRL, compania privată SC Ropower Nuclear SA. Unde credeți că este sediul acestei firme? E ușor de intuit. Chiar pe Aleea Sinaia, din comuna Doicești. Firma este administrată de Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica SA. Nu există înregistrări pe ultimii 3 ani de zile privind situațiile financiare ale firmei, potrivit ONRC.