Nemulțumiți de salarii și bugetul alocat pentru sănătate, dar și de condițiile în care muncesc cadrele medicale au protestat mai bine de două luni în toamna anului 2013. În timp ce reprezentații angajaților din sănătate purtau negocieri la sânge cu ministrul Sănătății, ministrul Muncii și ministrul de Finanțe, asistenți și medici din toată țara se aflau în stradă pentru a-și striga nemulțumirile. Aceștia au ajuns chiar să își întrerupă activitatea timp de două ore pentru a trage un semn de alarmă asupra neajunsurilor din sistemul sanitar.
În 2014 cadrele medicale vor avea venituri mai mari însă pacienții sunt, în continuare, tratați cu medicamentele aduse de acasa și în încăperi pline de igrasie, cu mobilier ruginit vechi de zeci de ani, deși bugetul alocat sistemului de sănătate a crescut anual, iar angajații au aceleași salarii din 2010. Ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, a dispus inspecţiei sanitare de stat realizarea unui control tematic în toate spitalele publice din România în perioada martie-mai, după ce au apărut în presă mai multe materiale referitoare la condiţiile igienico-sanitare precare din unele spitale.
În urma protestelor, medicii rezidenți vor primi o bursă de 670 de lei, iar bugetul alocat sănătății pentru 2014 reprezintă 4,5% din Produsul Intern Brut. Totodată angajații din unitățile sanitare vor primi în continuare tichete de masă și vor fi plătiți dublu dacă lucrează în weekend sau de sărbători. Bugetul pentru asistența stomatologică a fost suplimentat, iar din acest an spitalele au posibiliatea de a primi finanțare de la autoritățile locale inclusiv pentru salarizare, potrivit prim-vicepreședintelui Federației Sanitas, Marius Sepi.
”Au fost deblocate peste 1.100 de posturi la nivel național, iar prin creșterea salariului minim pe economie, în 2014, peste 20.000 de angajați din sănătate și 90.000 din cei din asistență socială vor beneficia de creșteri salariale. Tot în 2014 va fi constituit un grup de lucru pentru revizuirea normativelor de personal și regulamentul de sporuri, dar și un departament pentru asistenții medicali în cadrul Ministerului Sănătății care să ne reprezinte”, a declarat Marius Sepi.
În luna iunie a avut loc prima întâlnire a Coaliției profesioniștilor din sistemul de sănătate din care fac parte reprezentanți ai Colegiului Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentişti, Colegiul Farmaciştilor, Colegiul Psihologilor, Ordinul Biologilor, Biochimiştilor şi Chimiştilor din Sistemul Sanitar, Federaţia SANITAS, Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor şi Federaţiei Sindicatelor Medicilor “Ioan Cantacuzino”. Încă din vară repezentanții angajaților din sănătate pregăteau marșuri, demonstrații și chiar demisia în bloc dacă revendicările nu le sunt rezolvate. Pe atunci Coaliția dorea alocarea a 41 de milioane de euro pentru dublarea veniturilor medicilor rezidenți de la 200 la 400 de euro, precum și alocarea a 6% din PIB pentru sănătate.
Tot în vara anului 2013, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, spunea că acțiunile cadrelor medicale sunt doar o formă de presiune, însă a propus ca salariile rezidenților să fie mărite de la 1 septembrie, după rectificarea bugetară. Pentru că veniturile medicilor rezidenți nu au crescut, în septembrie, cadre medicale din toată țara au pichetat, timp de opt zile, sediul Ministerului Sănătății, iar în luna octombrie peste 200.000 de angajați din sistemul sanitar au fost în grevă japoneză. La sfârșitul lunii noiembrie cadrele medicale și-au întrerupt activitatea pentru două ore.
