5.2 C
București
marți, ianuarie 18, 2022

Proprietarii de păduri acuză: Borbely implicat în mafia lemnului

- Advertisement -spot_imgspot_img
- Advertisement -spot_imgspot_img

Pe 17 ianuarie, Laszlo Borbely a răsuflat ușurat după ce Direcţia Naţionale Anticorupţie (DNA) a anunțat că l-a scos de sub urmărire penală, într-un dosar în care era acuzat de trafic de influenţă şi fals în declaraţii. Colegii săi din Camera Deputaţilor n-au fost de acord, în septembrie 2012, să îl dea pe mâna anchetatorilor pe fostul ministru al Mediului şi Pădurilor. În acest dosar, Borbely a fost acuzat că a luat mită sub forma unor servicii de renovare şi utilare a apartamentului său din Târgu Mureş, în schimbul intervenţiei sale la Apele Române pentru ca mituitorul, un patron de firmă, Ion Ciocan, să obţină contracte preferenţiale de îndiguire a unor râuri.

Puţini ştiu, însă, că fostul ministru şi vicepreşedinte al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Laszlo Borbely, a mai scăpat odată, ca prin urechile acului, de procurorii DNA, care îl suspectau de trafic de influenţă, în anul 2011, din cauză că martorii-cheie din acel dosar nu au mai depus mărturie împotriva lui. Era prima încercare a DNA de a-l pune sub acuzare pe liderul de etnie maghiară, într-un dosar al „Mafiei Pădurilor”. Cei doi martori l-au văzut pe Borbely, pe 13 martie a anului 2010, ieşind din curtea „stăpânului pădurilor”, Melles Elod, un lider maghiar din Gheorghieni, judeţul Harghita, administratorul Ocolului Silvic Privat Gheorghieni. Acesta a ajuns să administreze suprafețe imense de păduri din județele Harghita și Mureș.  Strania „coincidență” face ca ocolul condus de Elod să semneze contractul de administrare 165.000 de hectare de pădure din Parcul Național Defileul Mureșului Superior (PNDMS), în data de 18 martie 2010. Asta în condițiile în care, pe masa lui Borbély exista un mai vechi raport al Gărzii Naționale de Mediu, care a verificat defrișările masive pe raza județului Harghita, administrate de Előd.

Dezvăluirile martorilor

Primele mărturii referitoare la întâlnirea de taină care îi putea aduce condamnarea lui Borbely au apărut în primăvara anului 2011, odată cu asasinarea lui Csala Zsolt, viceprimarul din localitatea Joseni, din judeţul Harghita. Atunci, Anton Gal, de 63 de ani, un localnic din Gheorghieni, a povestit cum l-a văzut pe fostul ministru Borbely ieșind pe poarta lui Elod. „Eram cu un prieten care parcase mașina chiar acolo. Eu am rămas în autoturism iar el s-a dus să cumpere ceva. Între timp, s-a deschis poarta lui Melles Elod. Până să vină prietenul meu, am văzut cine era în mașină. Era Borbely, că doar îl cunoaște toată lumea”, a povestit Anton Gal. Mărturia cu detaliile legate de această întâlnire inopinantă este înregistrată. Localnicul din Gheorghieni a spus, totodată, că a fost audiat de DNA în legătură cu această întâlnire.„M-a chemat și pe mine și pe prietenul meu, dar ne-a fost frică să recunoaștem”, a precizat el. Relatarea lui Gal este susținută și de alți localnici din Gheorghieni și Joseni care știu de vizita fostului ministru la „stăpânul pădurilor”.

Borbely cere dovada

Borbely a negat, însă, cu vehemență că a fost acolo sau că l-ar cunoaște pe Melles Elod. El a fost luat la întrebări, legat de acest aspect, în fața unei comisii parlamentare, constituită la sesizarea Direcției Silvice Mureș, cea căreia i s-a luat din administrare, cu complicitatea celor doi, cele 165 de hectare din Parcul Național Defileul Mureșului Superior. Deputatul Adrian Gurzau, l-a întrebat pe Laszlo Borbely, în cadrul audierilor parlamentare, dacă are o relație apropiată cu șeful ocolului silvic, Melles Elod. Borbely a infirmat acest lucru, solicitand celor care îl suspectează să facă dovada celor afirmate. Laszlo Borbely a mai susţinut că licitaţia a fost una corectă. La rândul lui, Melles Elod a declarat că nu are o relaţie personală cu Laszlo Borbely și că îl cunoaște „ca ministru al acestei țări”.

„Doi și-un sfert” în Joseni

Interesant este că, în aceeaşi zi în care erau efectuate primele percheziţii domiciliare, pe 30 aprilie 2011, în căutarea armei crimei din Joseni, doi ofiţeri de la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) – Secţia Harghita stăteau de vorbă cu Pal Imre, unul dintre cei care au dezvăluit, de-a lungul timpului, o serie de ilegalităţi şi abuzuri ale autorităţilor locale şi centrale. Acuzaţiile îi vizau atât pe primarul şi viceprimarul din Joseni, cât şi pe Melles Elod, membru de vază al UDMR Harghita, fost consilier judeţean şi fostul şef al Ocolului Silvic Gheorgheni.

Susținut de Borbely la deputăție

Pal Imre a povestit, cu o zi înainte de a primi vizita celor de la „doi şi-un sfert”, că Melles Elod a fost unul dintre cei mai importanţi pioni ai „mafiei lemnului”. Acesta a fost şef al Ocolului Silvic Gheorghieni (de stat) în perioada 2000-2004, exact în perioada în care au fost constatate cele mai mari defrişări din Harghita. În calitate de lider al Organizaţiei de tineret a UDMR, el a candidat, în 2004, pe listele acestui partid la Camera Deputaţilor, susţinut de Laszlo Borbely, dar nu a fost ales.

Defrișări masive

A fost cercetat de autorităţi în mai multe dosare penale în urma sesizărilor făcute de foşti angajaţi ai Ocolului Silvic. Unul dintre aceştia, avocatul Pal Antal, fost tehnician însărcinat cu paza la Ocolul Silvic Gheorgheni, ne-a pus la dispoziţie mai multe memorii adresate autorităţilor locale şi centrale în care era descris modul în care s-au făcut defrişări masive şi cum statul a fost păgubit, numai în anul 2003, cu 17 miliarde de lei vechi.

Document penal-trafic de influență

Un document intrat în posesia noastră şi care, probabil, a atras atenţia şi celor de la DGIPI este o corespondenţă între Melles şi Verestoy Attila, din 19 noiembrie 2003. Prin acea notă, fostul şef de ocol îl ruga pe senatorul şi liderul UDMR să intervină pe lângă Constantin Silinescu, fostul comisar şef al Gărzii de Mediu  înainte ca un raport întocmit de Autoritatea Naţională de Control să fie pus în practică. Raportul făcea referire la ilegalităţi şi abuzuri care au condus la defrişări masive pe raza judeţelor Harghita şi Covasna. Unul dintre cei care cunoşteau o serie de ilegalităţi şi chiar este pomenit în plângerile depuse împotriva lui Melles era şi viceprimarul ucis, pe 22 aprilie 2011, Csala Zsolt. Potrivit unor informaţii din rândul anchetatorilor, acesta urma să fie audiat în legătură cu aceste acuzaţii doar că, între timp, a fost asasinat.

Martori bătuți

Pal Imre se judecă de ani buni cu autorităţile locale. Acesta a făcut numeroase sesizări la Poliţie, Parchet Guvern sau Comisia de Abuzuri a Camerei Deputaţilor. În mod straniu, Imre a fost bătut, în anul 2009, în propia casă de trei indivizi mascaţi. Autorii agresiunii nu au fost pedepsiți nici în ziua de astăzi. Pal Imre ne-a povestit că a sesizat fapte legate de defrişări ilegale, cheltuirea abuzivă a banilor publici sau retrocedări abuzive. “Sunt oameni care au făcut adevărate averi în special după anul 2000 când au început să se dea pământurile şi pădurile la oameni”, a declarat pentru Pal Imre. Situaţia descrisă de Imre nu este singulară în Bazinul Gheorghieni.

Sute de sesizări

Din informaţiile oficiale intrate în posesia noastră, pe adresa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au fost trimise sesizări legate de tăieri abuzive de păduri, comerţ illicit cu material lemnos de către localnici din comunele Joseni, Ciumani, Suseni, Lăzarea, Ditrău, Tulgheş precum şi din oraşele Gheorghieni şi Topliţa. În urma sutelor de sesizări înregistrate în ultimii zece ani au fost efectuate trei mari controale de fond de la cel mai înalt nivel după ce autorităţile locale au raportat în anii 1995, 1998, 199 şi după 2000 că au fost “doborâte de vânt” păduri întregi. De fapt, autorităţile au constatat că au fost valorificaţi ilegal circa patru milioane de metri cubi de masă lemnoasă în judeţele Covasna şi Harghita.

Constatările Gărzii de Mediu

Garda de Mediu a constatat şi a sesizat autorităţile încă din 2002 despre tăierile ilegale din Bazinul Gheorghieni. Conform informaţiilor acestei instituţii au fost defrişaţi illegal 10.913 metri cubi. Totodată, sesiza Garda de Mediu,  deşi existau aprobări pentru 3.700 de metri cubi s-au tăiat 7.800 metri cubi. Responsabilii însărcinaţi cu  exploatarea pădurilor raportaseră, atunci, o “doborâtură de vânt” care s-a dovedit a fi, de fapt, o uriaşă defrişare ilegală evaluată la 105,7 hectare. Toate aceste exploatări au fost “coordinate” de Ocolul Silvic Privat Gheorgiheni, fost de stat, care a vândut lemnul la un preţ de 150.000 de lei vechi/mc în condiţiile în care firmele particulare care beneficiau de material lemnoasă îl valorifica la peste un million de lei vechi pe metrul cub.

Parchetul General, sesizat de Parlament

În aceste condiţii,  oamenii au ajuns să îşi caute dreptatea în Parlamentul României şi la oficialii guvernamentali din Ministerul de Interne sau cel al Agriculturii. Sesizările au fost urmate, în unele cazuri, de controale ale autorităţilor centrale la primăriile în cauză.  Spre exemplu Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a efectuat un control şi a trimis Parlamentului României, Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi pentru Petiţii adresa 48379/2008 în care se propunea sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie efectuarea de cercetări pentru “elemente constitutive ale infracţiunilor  de fals intelectual, uz de fals şi abuz în serviciu” în cazul membrilor unei comisii locale vizate de control.

- Advertisement -spot_imgspot_img
Noutati
Related news
- Advertisement -spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.