Ruşinea de la vârful Poliţiei Române

0
76816

O situaţie de neconceput într-un stat de drept: de patru ani de zile, într-una dintre cele mai importante instituţii ale statului, Poliţia Română, funcţiile de conducere sunt ocupate ilegal, din cauza unui vid legislativ. Mai mult decât atât, însuşi şeful instituţiei, chestorul Petre Tobă, a fost numit, din anul „înscăunării” sale, 2009, pe o funcţie care nu există, cea de Inspector General al Poliţiei Române. Denumirea corectă, echivalată pentru statutul său de funcţionar de rang înalt este cea de Inspector General al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR). Această scăpare, aparent banală, poate fi atacată în instanţă de orice avocat care ar vrea să desfiinţeze un ordin dat de primul om din Poliţia Română.

Funcţiile sunt militare

Pe urmele unor sesizări făcute, chiar de poliţişti, instituţiilor statului, publicaţia „Anchete Speciale” a refăcut drumul sinuos al numirilor ilegale şi a efectelor catastrofale ce ar putea decurge din acestea asupra românilor de rând. Astfel, pe 9 Mai 2002, a intrat în vigoare Legea 218/2002, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. Această lege a creat cadrul legal pentru câteva funcţii de conducere: Inspectorul General al Inspectoratului General al Poliţiei Române, adjunct al Inspectorului General al Inspectoratului General al Poliţiei Române, şef de Direcţie Generală în IGPR, şef de Direcţie în IGPR, Director General al D.G.P.M.B. (Poliţia Capitalei), şef de inspectorat de poliţie judeţean şi adjuncţi, şef de poliţie municipală, şef de poliţie oraşenească şi şef de post. Toate cele nouă funcţii de conducere sunt funcţii militare de poliţie şi nu funcţii publice civile, pentru că, la data de 9 mai 2002, Poliţia înca nu fusese demilitarizată. În afara acestora, prin Legea 218/2002, nu s-au înfiinţat alte funcţii de Poliţie.

Legal, Poliţia Română nu are funcţii

Patru luni mai târziu, mai exact, pe 23 August 2002, a intrarat în vigoare Legea 360/2002, care demilitariza poliţiştii. Prin această lege, polițistul a devenit funcționar public și se abrogă „orice alte dispoziţii contrare”. În consecinţă, funcţiile de conducere militare în Poliţie şi-au încetat valabilitatea, cel mai tarziu la 6 luni de la intrarea in vigoare a Legii 360/2002, adică pe 23 Februarie 2003. Apoi, pe 2 februarie 2003, apare Ordonanta Guvernului 38/2003, privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, intrată în vigoare la 1 Ianuarie 2004. Acest act normativ stabilea „principalele funcţii, nivelul studiilor şi coeficienţii de ierarhizare pentru funcţiile îndeplinite, pe categorii, pentru poliţişti”. Numai că, prin Legea 330/2009, prevederile din 2003 au fost abrogate. În concluzie, de la 1 Ianuarie 2010, prin efectul abrogării OG 38/2003, în lipsa unei legi în vigoare, care să stabilească funcţiile specifice de politie, politiştii români au rămas fără funcţii. Toate aceste aspecte au fost sesizate Parlamentului României de către poliţiştii de la Sindicatul „Diamantul”. Preşedintele acestui for, Emil Păscuţ, ne-a declarat, însă, că nici în ziua de astăzi Legislativul nu a îndreptat erorile.

Ultimul şef al IGPR, chestorul Gheorghe Popa

Sndicaliștii susțin că nici macar sediul instituției centrale a polițiștilor români nu e trecută corect în documente. Mai exact, acum toate adresele merg la sediul Poliţiei Române, deși denumirea corectă este cea de Inspectorat General al Poliţiei Române. În plus, funcţia de „Inspector General al Inspectoratului General al Poliţiei Române” a ramas  vacantă din 2008. Ultima persoană numită în aceasta funcţie a fost chestorul Gheorghe Popa. Acesta a fost eliberat din funcţie prin Decizia Primului-ministru nr.206/2008, atunci când la cârma Ministerului Administraţiei şi Internelor (vechea denumire a actualului Minister al Afacerilor Interne) se afla Cristian David. Cel care i-a succedat chestorului Popa la şefia IGPR a fost chestorul Petre Tobă. Numai că el a fost investit în funcţia de inspector general al „Poliţiei Române”, nu al IGPR,  prin Decizia Primului-ministru nr.56 din 2009. Drept urmare, el nu poate fi considerat ca a succedat în funcţie lui Gheorghe Popa.

Toţi miniştrii de Interne, acuzaţi de abuz

Într-o plângere adresată Parchetului General, în anul 2008, Sindicatul „Diamantul” a dezvăluit că situaţia din Poliţia Română a fost întreţinută şi girată de toţi miniştrii de Interne care au acceptat haosul legislativ din sistem. Din acest motiv, i-a acuzat pe şefii Internelor, din perioada anilor 2002-2007, de abuz în serviciu. Lecturarea plângerii penale arată, însă, şi acum, lucruri de o gravitate ieşită din comun, cu impact asupra cetăţenilor. Se arată în plângere că, Poliția Română a funcționat mai mult pe bază de ordine de ministru, deși acestea nu sunt mai presus de lege. În plus, multe dintre aceste ordine sunt considerate „Secret de serviciu” și pot ascunde abuzuri.

Cum e controlată politic Poliţia Română

Ministrul Internelor răspunde la apelul făcut de şeful său de partid şi de partidul la care ministrul este afiliat politic. Cu un ministru de interne care face 31% din Legea privind statutul poliţistului, partidul politic care, în urma negocierilor, reuşeşte să-şi plaseze un om în fruntea ministerului Internelor, are la picioare toată Poliţia Romana, inclusiv Poliţia Judiciară, explică reprezentanţii SPR „Diamantul”. Cu alte cuvinte, putem vorbi de Poliţia model PSD, Poliţia model PD-L sau de Poliţia model PNL. Fiecare dintre aceşti miniştri au avut grijă, în timpul mandatului, să ascundă de societatea civilă „operaţiile de chirurgie plastică” făcute Poliţiei Române. Modalitatea ascunderii a fost cea a nepublicării ordinelor care reglementează activitatea polițiștilor în Monitorul Oficial, chiar cu riscul neintrării în vigoare a actelor administrative.

Amenzile şi dosarele penale pot fi anulate în instanţă

Din cauza miniştrilor de interne, care s-au perindat la şefia MAI, în prezent toate actele administrative individuale emise de autorităţile poliţieneşti, pot fi anulate în instanță de un avocat care invocă excepţia de nelegalitate, în condiţiile art.4 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ. În acest fel, toate amenzile aplicate de poliţişti, ori dosarele penale întocmite de cei care sunt numiţi în funcţie pe baza unui ordin de ministru, pot fi anulate, iar cei care profită de această situație sunt infractorii. Spre exemplu, se poate invoca faptul că cel care a aplicat o amendă sau a semnat o decizie a fost numit nelegal în funcţia publică de politie. Totodată, sancţiunile disciplinare aplicate de superiorul ierarhic al poliţistului, sunt anulabile în instanţă, pe considerentul că șeful a fost numit ilegal în funcție, mai ales că ordinul care reglementează aceste dispoziții (400/ 2004), nu a intrat în vigoare, nefiind publicat în Monitorul Oficial. În concluzie, se poate constata, că toate actele administrative individuale, emise din 2002 şi pană în prezent de catre reprezentanţi ai Poliţiei Române, inclusiv dispoziţiile administrative de numire în funcţii publice de poliţie, pot fi anulate sau cel puţin declarate „nelegale” pe cale de excepţie, de o instanţă de drept administrativ.

Ordinul de ministru e „secret de serviciu”

Parchetul General a soluționat acuazțiile de abuz comise, în opinia sindicaliștilor, de toți miniștrii de Interne care au girat acest vid legislativ, a dispus neînceperea urmăririi penale față de oficialii MAI. Procurorul de caz a motivat, în anul 2008, că nu e obligatoriu ca dispozițiile unui ministru de Interne să fie publicat în Monitorul Oficial. În plus, anchetatorul a spus că ministrul se poate erija de „secretul de serviciu”, deși vorbim de demnități publice. În context, trebuie precizat că toate funcțiile publice trebuie, conform Legii Funcționarului Public, să fie scoase la concurs. Apoi, MAI răspunde acestor acuzații prin faptul că toate dispozițiile date în sânul Poliției Române se fac prin ordin de ministru, fără să facă deosebirea între funcționarii publici din IGPR și militarii din alte structuri, precum Jandarmeria, de exemplu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.