14.7 C
București
luni, septembrie 26 2022
București 15.49°C
26 septembrie 2022

Securiștii României, protejați chiar de oamenii legii

- Advertisement -spot_imgspot_img

Cele 12 rapoarte de activitate publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în ultimii ani, complet ignorate de mass media de la noi, scot la iveală unele dintre cele mai dureroase și teribile adevăruri instituționale. Cele mai importante instituții ale statului român sunt împânzite (și) în prezent de foști lucrători sau colaboratori ai celui mai odios regim din ultimii 100 de ani: Securitatea! Garantul independenței justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, actualul Serviciu Român de Informații, Direcția Generală Anticorupție din Ministerul de Interne care are ca dicton ”integritate pentru credibilitate”, Camera Deputaților, dar și alte instituții cheie ale statului român și nu în cele din urmă Înalta Curte de Casație și Justiție din România. Acestea fie refuză să comunice informații atât de sensibile pentru opinia publică, fie mint cu bună știință ascunzându-și în continuare ”acoperiții”. În esență, acest lucru vine să arate fără urmă de tăgadă cât de putred este în interiorul său întregul aparat de stat din România.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a dat publicității an de an raportul anual de activitate pe care tot an de an, mass media românească le-a ignorat în mod vădit și totodată suprinzător. În cele câteva sute bune de pagini ale rapoartelor de activitate făcute publice de C.N.S.A.S din anii 2008 încoace, se poate citi cu lux de amănunte cum s-a raportat la banul public această instituție simbol a statului român. Este instituția care și-a propus să scoată la lumină în mod transparent tot ce a fost mai odios în vechiul regim socialist. Din rapoartele scoase la lumină de C.N.S.A.S apar detalii legate de colaborarea cu fosta Securitate a unor importanți funcționari publici, mulți dintre aceștia fiind și în prezent menținuți în funcții.

Deși legea prevde expres ca la ocuparea unei funcții publice, persoana respectivă să fie obligată să completează o declarație pe propria răspundere de necolaborare cu fosta Securitate, o serie de magistrați, polițiști, teologi renumiți, primari, deputați și consilieri ai acestora și mulți alți funcționari publici au activat și încasat sume fabuloase de la statul român fără ca nicio autoritate să ia măsuri. ”Dacă au declarat necolaborare cu fostul regim opresiv și nu sunt urcate aceste date pe site-ul instituției respective, este fals în declarații. Iar dacă au declarat necolaborarea și sunt colaboratori în mod real ai fostei Securități și ocupă o funcție publică, este și mai grav de atât. În mod normal ar trebuie să se sesizeze niște ograne din oficiu, dar se uită în altă parte” ne-au declarat sursele noastre din cadrul C.N.S.A.S.

Unde-i lege, nu-i tocmeală” ne-a declarat președintele C.N.S.A.S, Constantin Buchet spunând în același timp că întreaga responsabilitate cade în curtea autorităților statului român, în timp ce președintele Agenției Naționale pentru Integritate, Florin Ionel Moise nu a răspuns curiozității publicației noastre referitoare la acest aspect de o gravitate ieșită din comun.

Oamenii sistemului” au devenit în timp tot ”oamenii sistemului”

Unul dintre cei deconspirați de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității este magistratul Direcției Naționale Anticorupție, procurorul Dumitru Cristudor. Potrivit propriei declarații de avere depusă de magistrat în anul 2013, Cristudor care activa pe vremea aceea în structura centrală a DNA ca procuror șef, încasa de la statul român aproximativ 30.000 euro/an. Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției din România, prin purtătorul său de cuvânt, judecător Iulia Craiu, ne-a comunicat că aceste informații exced competențelor acestei instituții și că, acestea nu reprezintă, de fapt, informații de interes public. Direcția Națională Anticorupție a refuzat categoric până la momentul publicării materialului nostru să ne comunice cum a fost posibil să primească în rândurile sale un fost colaborator al Securității. Este și cazul celorlalți peste 60 de magistrați despre care chiar instanțele din România s-au pronunțat irevocabil asupra calității de colaborator sau lucrător al Securității.

Printre aceștia îi regăsim pe liste și pe judecătorul Ion Ionescu de la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și pe Niculai Teodorivici, magistrat la instanța supremă. Purtătorul de cuvând al ICCJ, judecătorul Bela Csaba Nasz nu a răspuns până la această oră solicitării publicației noastre.

În vârstă de 62 de ani la acea vreme și declarat de Curtea de Apel București colaborator al Securității, procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, Țurlea Alexandru ieșea la pensie în anul 2018 după ce fostul președinte al României, Traian Băsescu îi semna acestuia în 2005 decretul de numire la instituția respectivă.

Cum stau lucrurile în instituția care combate corupția în administratția publică centrală

Ofițerul ”acoperit” Pîncă Ioan Sorin de la Direcția Generală Anticorupție, este un alt caz deconspirat de C.N.S.A.S și ascuns bine de sistem. Instituția la care lucrează, înființată pe valori de integritate și credibilitate, ne-a comunicat prin purtătorul său de cuvânt, cms Sarmizia Fetcu următoarele aspecte, în ciuda tuturor evidențelor: ”vă facem cunoscut faptul că, prevederile pivind condițiile legale și cele de ocupare a posturilor prevăzute pentru încadrarea în funcții de polițist sunt stipulate în legea nr. 360 din 6 iunie 2002 privind statutul Polițistului și Ordinul nr. 140 din 2 septembrie 2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne. Astfel că, din evidențele existente la nivelul Serviciului Resurse Umane nu rezultă că, la nivelul Direcției Generale Anticorupție au activat sau activează colaboratori ai Securității”.

Când i-am prezentat dovada negru pe alb, extrasă din rapoartele de activitate ale C.N.S.A.S, cms Sarmizia Fetcu a rămas, pur și simplu, fără glas. După 2 zile a revenit și ne-a promis un cu totul alt răspuns, pe care cu siguranță îl vom publica atunci când va sosi pe emailul redacției noastre.

Într-o discuție pe care am avut-o cu fostul șef al D.G.A, chestorul Cătălin Ioniță, acesta s-a declarat mirat de faptul că fostul lui subaltern ar fi un ofițer ”acoperit”. Ca și Nelu Tudoran, șeful ofițerilor acoperiți din D.G.A, ofițerul deconspirat de C.N.S.A.S Pîncă Sorin nu are depusă la rându-i declarația de avere și de interese pe site-ul instituției pe care o reprezintă. ”Hmm, s-o credem pe dna Sarmizia? Asta indică încă o dovadă clară că cei de la D.G.A mint cu nerușinare” ne-au declarat sursele noastre din Ministerul Administrației și Internelor.

Serviciul Român de Informații și-a păstrat ”ciripitorii”

Un cunoscut proverb românesc spune că cine se aseamănă, se adună.

În rapoartele publicate de C.N.S.A.S în acești ultimi 13 ani ani se regăsesc inclusiv actuali șefi ai direcțiilor informative județene din țară, printre care îi enumerăm doar pe câțiva dintre ei: Nicușor Catrinoi, șeful Direcției Neamț a SRI, Gheorghe Oltean, șeful Secției Județene din Cluj a SRI, Petre Manolache, șeful Direcției Județene de Informații din Botoșani, Constantin Marin, Șef al Direcției Județene de Informații Dâmbovița sau Tiberiu Simion, Șef al Secției Județene de Informații Iași.

Serviciul Român de Informații a refuzat să ne facă cunoscut care este motivul legal pentru care în prezent (dar și în trecut) în Serviciul Român de Informații activează (au activat) angajați care au fost colaboratori ai fostei Securități? Când vorbim de S.R.I vorbim implicit de onoare, patriotism și multe alte valori ale democrației.

Inginer de șantier, plecat din A.N.L la Camera Deputaților

Pe vremea fostului guvern Tăriceanu, inginerul Chiamil Temur își făcea veacul la Agenția Națională pentru Locuințe. Deconspirat de C.N.S.A.S în anii 2000, Chiamil superviza atunci lucrările de construcție din cartierul A.N.L Godeni, locul în care miliardarul român originar din Buzău, patronul SC CONCAS SA Ionel Gagu, construia unul dintre cele mai râvnite ansambluri rezidențiale destinate tinerilor până în 35 de ani, dar și locul în care fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, ridica la ordin un bloc fără să fie prevăzut în proiect. Blocurile ascund însă unele dintre cele mai mari grozăvii din istoria postdecembristă imobiliară, și anume apariția unor nișe de dejecții prin camerele dormitoarelor și bucătăriilor (despre care presa de investigație a relatat și a și fost chemată în instanță pentru că a relatat adevărul – n.r).

Update: La două zile de la publicare, D.N.A ne-a comunicat oficial răspunsul solicitat, confirmând ceea ce am spus în materialul publicat, în timp ce D.G.A a recunoscut pe de o parte că acel ofițer operativ, Sorin Pîncă a fost angajatul lor, după care au reafirmat că nu au existat și nu există în cadrul instituției anticorupție niciun colaborator al Securității.

Peste alte 3 zile a sosit și răspunsul de la ICCJ.

- Advertisement -spot_imgspot_img
Anchete Speciale
Anchete Speciale
O publicatie independenta mereu în forma
Noutati
Related news
- Advertisement -spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.