Guvernul României ia în calcul desființarea spitalelor

Ce se ascunde în spatele desființării spitalelor de stat din România? Vă prezentăm o investigație despre dedesubturile transferului spitalelor CFR din administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii către alte ministere, consilii locale și universități.

Este cunoscut faptul că spitalele de stat din România acordă asistență medicală gratuită tuturor românilor care sunt asigurați la casele de sănătate. În general, spitalele își desfășoară activitatea în clădiri vechi, dar acest lucru nu trebuie să fie un impediment pentru personalul medical care trebuie să salveze viețile cetățenilor.

Cu toate acestea, a vorbi în zilele noastre despre criza din sistemul sanitar este “Secretul lui Polichinelle”. Cu toții am auzit de problemele cu care se confruntă sistemul de sănătate din România, de la lipsa spitalelor ”ca afară”, până la penuria medicamentelor și scăderea speranței de viață. Am auzit și de corupția din spitale, desigur, de anumiți medici care nu respectă jurământul lui Hipocrate: “ Mă angajez solemn să-mi consacru viața în slujba umanității; Voi exercita profesiunea cu conștiință și demnitate; Sănătatea pacienților va fi pentru mine obligație sacră…”

Când medicina se transformă într-o afacere profitabilă, atunci jurământul lui Hipocrate devine sperjur!

Convenţia europeană a Drepturilor Omului ne asigură în art. 2 că: “Dreptul la viaţă al oricărei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzată cuiva în mod intenţionat, decât în executarea unei sentinţe capitale pronunţate de un tribunal când infracţiunea este sancţionată cu această pedeapsă prin lege. “

Atunci cine vrea să distrugă sistemul sanitar din România?

Povestea este mai veche. Sub masca modernizării și acceptării cerințelor impuse de Uniune Europeană și Fondul Monetar Internațional, procesul de desființare a spitalelor din România fost susținut puternic de Traian Băsescu, Emil Boc și Cseke Attila.

Și Monica Macovei a militat vehement pentru distrugerea spitalelor, astfel că, la conferinţa de presă pe care a susţinut-o la Cluj, în anul 2015, cu o înverșunare primitiv-proletară în stilul Anei Pauker, aceasta a decretat:  “Singura soluţie pentru a elimina bacteriile care provoacă infecţiile din spitale ar fi dărâmarea imediată a acestor edificii şi construirea altora noi. “

Întărindu-şi sentinţa categorică prin trimiteri la bunele practici din statele membre ale Uniunii Europene şi din SUA, unde asemenea măsură este de uz curent, tot ea a continuat: “ În Europa, în SUA, tocmai pentru că în timp intră bacterii în spitale, în pereți, în structuri, la 30 de ani un spital este ras și se face altul nou. Cine crede că vă curata spitalele de bacterii, se înşală. Spitalul acela trebuie ras și făcut altul nou. Astea sunt soluțiile folosite în Europa de mult timp”.

Astfel, în accepția fostei procuroare a regimului trecut, toate spitalele care funcționează în clădiri vechi ar trebui demolate și construite altele noi. Ne punem întrebarea legitimă: ar trebui să aruncăm în aer spitalul Clinic Colțea, un spital care funcționează de 319 ani?  Acesta a fost primul spital din București, construit la 14 decembrie 1704, din inițiativa spătarului Mihai Cantacuzino, pentru a fi un spital pentru săraci. Organizarea și funcționarea spitalului s-a făcut după modelul spitalului Ospedale di S. Lazzaro e Mendicanti din Veneția.

Spitalul Clinic Colțea a fost renovat recent și dotat cu aparatură ultramodernă. În 319 ani, de când acest spital funcționează, nu s-au impregnat pereții cu bacterii nozocomiale, am putea-o întreba pe fostul ministru al Justiției?  Să înțelegem că unele spitale trebuie dărâmate, iar altele renovate și consolidate, în funcție de anumite interese? Cu toate acestea, nimeni nu a obiectat la vremea respectivă și au considerat corecte afirmațiile urmașei lui Torquemada.

În contradicție cu afirmațiile ex-procuroarei, în Franța, țară membră UE, spitale care datează de peste o sută de ani nu se arunca în aer, ci se renovează și se modernizează. Câteva exemple: ”Hôpital Bichat”, fondat în 1881; ”Spitalul Hôtel – Dieu de Paris” construit  intre anii 1867-1878; ”Spitalul Pitie – Salpetriere” a fost renovat în 1911; ”Spitalul american din Paris” a fost fondat în 1906, cu scopul de a trata expatriații americani care trăiesc în Franța. Spitalul a devenit de atunci un renumit spital cu mai multe specialități, recunoscut de Congresul Statelor Unite.

Există o butadă celebră: „Spitalele au auzit cele mai multe rugăciuni”.

Cine este vinovat de închiderea spitalelor din România? UE și FMI, cu girul PNL, PD și UDMR, avându-l la timonă pe Traian Băsescu și lângă el, pe ”mateloții” Nicolăescu și Attila. ”Pe 1 aprilie 2011, Guvernul condus de Emil Boc a decis închiderea a 67 de spitale din întreaga țară pe motiv că acestea sunt ineficiente. Măsura făcând parte din planul de ”modernizare și reorganizare” a sistemului medical românesc”, titra ExclusiveNews.ro.

Anii au trecut.

Proiectul cu privire la desființarea și/sau demolarea spitalelor din România continuă. În cursul anului trecut, prin proiectul de Hotărâre de Guvern,  la inițiativă și demersul Ministerului Apărării, prin ministrul demisionar Vasile Dâncu, urmează că spitalele CFR (patrimonii mobile și imobile), aparținând  domeniului public, administrate de Ministerul Transporturilor și infrastructurii, să treacă în administrarea MApN, MAI sau în domeniul public al Consiilor Județene și universități.

Dacă în urmă cu 12 ani, Băsescu și acoliții lui ne sugerau desființarea/demolarea spitalelor vechi, de peste 30 ani, având la bază teoria infecțiilor nozocomiale provocate de bacteriile infiltrate în pereți, acum Guvernul României dorește transferul unor unități sanitare administrate de Ministerului Transporturilor și Infrastructurii către alte ministere.

Care este rolul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (în continuare MTI) în administrarea spitalelor CFR ?

În primul rând, MTI este singura autoritate de stat din România îndreptățită să reglementeze, să coordoneze și să controleze activitatea de examinare medicală și psihologică a personalului cu atribuții în siguranța transporturilor. Prin transferul spitalelor CFR către alte ministere se încalcă flagrant reglementările Uniunii Europene, și a Conveției de la Geneva, care stipulează desfășurarea acestor activități în cadrul unor unități specializate din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Acest lucru contravine legislației în vigoare a UE.

În al doilea rând, din considerente juridice, este practic imposibil ca unitățile sanitare aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii sa fie desființate. Comisia Centrală Medicală și Psihologică în Siguranța Transporturilor din subordinea MTI, va trebui mutată într-un alt spital CF, atribuția principală fiind rezolvarea contestațiilor formulate la avizele medicale și psihologice apt/inapt, elaborate de comisiile medicale și/sau psihologice în siguranța transporturilor. Ea trebuie să rămână în subordinea MTI, conform reglementărilor Parchetului European.

În anul 2013 s-a încercat preluarea spitalelor CF din rețeaua MTI de către Ministerul Sănătății și de către alte instituții locale. Cu ajutorul Sindicatelor din Transporturi, care au făcut toate demersurile legale, până la Curtea Internațională de la Veneția, spitalele au fost redate MTI.

Având în vedere cele semnalate mai sus, MTI, în loc să susțină păstrarea spitalelor CF, (pe care le administrează în prezent și în care angajații ministerului sunt tratați) dar și siguranța noastră în transport, este mai degrabă dispus să le transfere către alte ministere, consilii județene și chiar universități, încălcând flagrant legislația în vigoare a UE.

Chiar dacă inițial proiectul de Hotărâre de Guvern vizează transferul câtorva spitale CF din România, acest lucru se vă generaliza, până la absorbția lor completă din subordinea MTI și dizolvarea multora dintre acestea. Un amănunt important semnalat în adresele trimise de MAPN, MAI sau consiliile locale este că solicitările acestora privind situația spitalelor ce urmează a intra în subordinea acestora, pe lângă dotări, echipamente și aparatura medicală, renovări efectuate, situație economico – financiară, personal etc. este menționat : „extrasul de carte funciară actualizat, fiind necesar ca imobilul să fie înscris în sistemul de cadastru și publicitate și să fie grevat de sarcini/situația juridica a imobilului și eventualele litigii pe rolul instanțelor de judecată”. Or, în cazul unor spitale, situația imobilului și a terenului aferent este incertă în momentul de față.

Sistemul de sănătate public pare falimentar, dar realitatea nu confirmă acest lucru, întrucât unele spitale sunt dotate cu echipamente și aparatură medicală avansată, achiziționată prin fonduri de la bugetul de stat, sau din venituri proprii și sponzorizări, iar altele se bucură de un excedent bugetar. Cu alte cuvinte, desființarea acestor spitale nu se justifică din punct de vedere legal.

Un exemplu concludent este preluarea Spitalului Clinic Nr.1 Căi Ferate Witting și a imobilului în care funcționează ambulatoriul de specialitate Gara de Nord,  care sunt în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și trecerea lor în administrarea Ministerului Apărării Naționale. Prin acest demers se urmărește dizolvarea acestei unități sanitare în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central ”Carol Davila”.

1 de 3

Prin Memoriul trimis de  Spitalul Clinic nr. 1 CF Witting către Președintele României, Prim-Ministrul României, Președintelui Consiliului Legislativ al Guvernului României, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției și Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, spitalul a contestat în mod vehement Nota de fundamentare elaborată de reprezentanții Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Carol Davila”, transmisă MTI cu descrierea situației actuale a Spitalului Witting , susținând că ”se bazează pe date eronate cu vădită dorință de discreditare și defăimare”.

În perioada 2020–2022, spitalul a fost desemnat Spital Suport Covid-19, îndeplinindu-și atribuțiile, doar cazurile foarte severe fiind transferate către alte spitale, din lipsa de locuri la terapie intensivă. Spitalul Witting este un spital cu nivel de competență gradul IV, în care se asigură serviciile medicale multidisciplinare, prestate de personal medical calificat (majoritatea doctorilor sunt medici primari, unii cu a doua competență, doctorate în medicină, profesori universitari). Spitalul a fost decorat în anul 2018 cu Ordinul „ Meritul Sanitar în grad de „Comandor”, de Președintele României, în semn de apreciere a întregii activități de asistență  medicală, precum și pentru rezultatele obținute în perfecționarea actului medical.

Prin absorbția Spitalului Witting, și reorganizarea lui în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Carol Davila”, dar și prin transmiterea imobilelor aferente spitalului Witting, se presupune că de fapt se urmărește desființarea acestuia.

De ce ar fi interesat Ministerul Apărării Naționale (în continuare MAPN) să reorganizeze Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „ Carol Davila” prin absorbția Spitalului Witting? Dacă intenția ar fi de desființare a Spitalului Witting, ce ar urma să facă în locul acestuia?

În mod asemănător, unele autorități locale și-au exprimat interesul pentru preluarea pe bucăți, ori în întregime a spitalelor aflate în subordinea MTI. Este vorba despre intenția Consiliului Local al Municipiului Buzău cu privire la transferul gratuit al Secției Exterioare a Spitalului CF Galați de la MTI în domeniul public al Municipiului Buzău.

 Și  alte consilii județene și-au exprimat intenția de preluare, evident gratuit a unor spitale CF. De exemplu, Consiliului Județean Hunedoara solicită preluarea Spitalului CF Simeria. „Fără niciun fel de analiză, de motivație faptică și juridică, de prezentare și argumentare a condițiilor legale de preluare și funcționare, Consiliul Județean Hunedoara solicită preluarea Spitalului General CF Simeria și reorganizarea acestuia în cadrul Spitalului Județean de Urgență Deva”, se arată într-o adresă oficială.  

Când este vorba de transfer gratuit, până și universitățile de stat ridică mâna și spun că vor să preia spitalele MTI, ca și cum toate ar fi falimentare, cad pereții în saloane, nu au apă, electricitate, căldură și, mai ales, aparatură medicală. Aprobarea de către Consiliul de Administrație al Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu de preluare în administrare a Spitalului CF Sibiu, în baza unei solicitări inexistente pare a fi un lucru destul grav.

Așa cum se adună vulturii la stârv, nu doar M.A.P.N este interesat de preluarea spitalelor CF, ci și Ministerul Afacerilor Interne dorește să se alăture. Acest minister și-a exprimat interesul pentru preluarea unor unități spitalicești aparținând Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în vederea unui eventual transfer, prin adresele trimise Instituției Prefectului județelor: Constanta, Galați, Buzău, Hunedoara, Mehedinți, Prahova, Brașov, Cluj, Suceava, Sibiu, Satu Mare.

Oare care sunt interesele MAPN și MAI pentru transferul gratuit al unor Spitale CF în administrarea lor?

Este obligatoriul să înțelegem, încă de la început, că proiectul de Hotărâre a Guvernului României nu respectă legislația în vigoare, solicitările de transfer/reorganizare a spitalelor CF  în cadrul altor spitale fiind foarte vag stipulate sau deloc.

Referitor la transferul imobilelor aflate în patrimoniul spitalelor CF se constată că solicitările înaintate către MTI „nu garantează păstrarea destinației de spații în care se desfășoară activitatea medicală. Acest fapt oferă posibilitatea solicitanților să dispună după propriul interes asupra acestora, respectiv de a închiria, concesiona sau de a desfășura alte activități decât cele cu caracter medical, în interes propriu ori al altor entități necunoscute“.

Astfel spus, prin transferul spitalelor CF (patrimoniu imobil și mobil), în întregime sau parțial în subordinea altor ministere, fară garanția că ele vor rămâne tot unități medicale, am înțelege că scopul acestei “tranzacții” ar putea fi interesul pentru terenurile aferente, clădiri, aparatura și echipamente medicale achiziționate de spitalele CF din bani publici sau din venituri proprii, pentru închiriere către un spital privat, ori demolare și construcții noi, posibil cartiere rezidențiale, hoteluri de lux, etc.

Referitor la absorbția și reorganizarea unor spitale CF în cadrul altor unități sanitare aflate sub autoritate județeană ori locală, se constată lipsa organigramelor unităților sanitare rezultate în urma absorbției. „Organigrama oricărei unități sanitare trebuie să fie avizată de Ministerul Sănătății, care se realizează numai după informarea tuturor aspectelor pe care le presupune această absorbție.”

Lipsa organigramei unității sanitare rezultate în urma absorbției denotă că interesul solicitanților nu este de a prelua in integrum personalul medical, ci doar parțial. Acest aspect implică pierderea locurilor de muncă, dar și numeroase litigii cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Aflăm cu stupoare că Direcția Medicală din cadrului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) – direcție coordonatoare a unităților sanitare aflate în subordinea MTI, care ar trebui să fie implicată direct în elaborarea unui cadru legal și să reglementeze transferul unităților sanitare din subordinea MTI, nu este, de fapt, implicată. Numitul „grup inter-ministerial va avea ca activitate elaborarea proiectelor de acte normative privind preluarea Spitalului Witting de către MAPN, fără prezența vreunui reprezentant din cadrul Direcției Medicale”.

Hotărârea de Guvern, în formă de proiect în momentul de față, va fi aprobată în scurt timp, iar unitățile sanitare din subordinea MTI vor fi transferate gratuit. Nu se cunoaște în momentul de față care sunt adevăratele intenții ale solicitanților, dar conform legislației în vigoare a UE, aceste spitale ar trebui să rămână în administrarea MTI.

Este dificil de înțeles cauzele reale ale desființării spitalelor CF, dar trebuie să avem în vedere că o unitate medicală care, conform indicatorilor financiari-contabili nu este falimentară, ci dimpotrivă, cu excedent bugetar, nu poate și nu trebuie desființată. În România, la ora actuală sunt 15 spitale CFR. Rând pe rând, toate vor fi desființate.

Siguranța noastră în transporturi ar trebui să reprezinte o prioritate pentru Guvernul României.

 „Siguranță noastră atunci când călătorim cu trenul ar trebui să fie o prioritate pentru Guvernul României. Eurostat pune România pe locul 4 din Europa la accidente feroviare. Greșeala, dacă-i putem spune așa, din raportarea Eurostat. Oficiul European de Statistică consideră drept ”accidente feroviare” și accidentele produse la trecerile la nivel cu calea ferată. În România, acestea sunt considerate ”accidente rutiere” și pe bună dreptate, că doar nu mecanicul de locomotivă trebuie să se asigure la trecerea la nivel. În plus, Eurostat pune în categoria accidentelor feroviare și cele produse prin accidentarea, mortală sau nu, a pietonilor care traversează neregulamentar șinele”, titrează Club Feroviar Român.

”Desființarea spitalelor CFR pare inevitabilă, fiind o măsură impusă din alte considerente decât cele care țin de eficiența actului și sistemului medical.

Nu trebuie să uităm că existența acestei rețele presupune două componente: una socială (personalul medical și auxiliar, care este total ignorat în acest „proiect”) și alta națională (ca și întreaga structură feroviară, spitalele CFR reprezintă un domeniu strategic al României) ” spune Uniunea Sindicatelor din Spitalele CFR.

Încercând să facem lumină în acest hățiș de adrese, memorii și note, demersul nostru jurnalistic se încheie cu câteva întrebări?

Care este interesul transferului spitalelor CF din subordinea MTI?

După transferul lor, se va garanta păstrarea acestora ca spații în care se desfășoară activitatea medicală, sau se vor închiria în alte scopuri decât cele prevăzute?

Se urmărește desființarea tuturor spitalelor de stat din România, începând cu spitalele CFR?

Nu cumva terenurile pe care se află aceste spitale sunt adevărată miză?

L. Ciuchiţă