Pe vremea când Victor Ponta își consolidase deja poziția în fruntea PSD, primarul comunei Căiuți, Iulian Durlan, a executat o schemă clasică de delapidare a patrimoniului public: și-a concesionat sieși, ca persoană fizică, un teren comunal de 4.420 mp prin licitație organizată chiar de el ca primar. După patru ani, când anchetele pentru conflicte de interese începeau să vizeze administrația locală, a reziliat convenabil contractul, protejat de rețeaua PSD condusă de Ponta, într-o zonă considerată fieful lui Viorel Hrebenciuc.
În octombrie 2007, când influența lui Victor Ponta în PSD creștea vertiginos, Iulian Durlan, primar PSD al comunei Căiuți din județul Bacău, punea în aplicare un mecanism fraudulos care ar fi rămas necunoscut opiniei publice fără investigația noastră. Documentele obținute de AncheteSpeciale dezvăluie un caz clasic de jaf imobiliar, protejat de structurile centrale ale partidului. Primarul Durlan, aflat la primul mandat, a organizat în calitate de șef al administrației locale o licitație pentru concesionarea unor terenuri din domeniul privat al comunei. Apoi, ignorând orice principiu de etică și legile privind conflictul de interese, a participat el însuși ca persoană fizică la procedură, obținând un contract de concesiune pe 49 de ani pentru o suprafață de 4.420 mp. Pentru a eluda prevederile legale, contractul de concesiune din octombrie 2007 a fost semnat formal de viceprimarul Laurențiu Matei, tot membru PSD, creând astfel aparența legalității. Această manevră era una tipică pentru sistemul clientelar dezvoltat sub tutela lui Victor Ponta – utilizarea interpușilor pentru semnarea documentelor incriminatoare.
Mecanismul de protecție activat la timp
Când presiunea investigațiilor pentru conflict de interese a început să crească, mecanismul de protecție inventat de șefii PSD a fost activat imediat. La final de aprilie 2011, când se intensificau anchete ale ANI și DNA vizând conflicte de interese din administrațiile locale, Durlan a depus o cerere prin care solicita rezilierea contractului începând cu începutul lunii mai a aceluiași an.
În doar 11 zile, un contract care în mod normal ar fi trebuit să dureze 49 de ani a fost anulat, iar urmele potențialei infracțiuni, șterse. Această reziliere convenabilă coincide perfect cu perioada în care Victor Ponta, deja consolidat în fruntea PSD, construia mecanisme de protecție pentru aliații politici vulnerabili la acuzații de corupție. Este semnificativ că documentele privind rezilierea contractului par să fi dispărut din arhiva primăriei. Conform răspunsului oficial primit și semnat de un alt PSD-ist, Gabriel Orândaru, actualul primar al comunei Căiuți, „singurul document găsit în arhiva autorității publice referitor la rezilierea acelui contract de concesiune a fost copia după cererea prin care s-a solicitat rezilierea contractului.” Acest tipar de dispariție a documentelor oficiale este caracteristic pentru cazurile de fraudă protejate politic din perioada de influență maximă a lui Victor Ponta, când acesta perfecționase un sistem de protecție pentru aleșii locali care operau în beneficiul propriu și al partidului.
Sistemul Ponta de protejare a baronilor locali
Cazul Durlan nu este unul izolat. Publicația noastră arată că schema folosită în comuna Căiuți a fost replicată în numeroase localități controlate de PSD. Primari care organizau licitații, participau personal sau prin interpuși, iar apoi anulau contractele când începeau investigațiile – acesta era manualul de operare promovat în perioada în care Victor Ponta controla partidul. Sistemul de protecție oferit de Ponta a funcționat perfect: în ciuda conflictului de interese flagrant, documentele arată că după rezilierea contractului, Durlan a continuat să fie o figură activă în politica locală, fiind ales consilier local în 2012, de data aceasta din partea PP-DD. Validarea sa ca și consilier local apare în Hotărârea de Consiliu Local nr. 31/19.06.2012, confirmând faptul că operațiunea de protecție organizată de structurile PSD a funcționat ireproșabil. Documentele obținute demonstrează și faptul că actualul primar al comunei Căiuți, Gabriel Orândaru, tot din partea PSD, era consilier local în 2007 când s-a produs frauda, și a devenit viceprimar tocmai în perioada în care contractul lui Durlan a fost convenabil reziliat. Această continuitate în funcțiile de conducere ale comunei arată cum rețeaua clientelară dezvoltată sub protecția lui Ponta și Hrebenciuc a continuat să controleze resursele publice.
Aparatul de mușamalizare, evident, funcțional
Primăria Căiuți, controlată în continuare de PSD, face eforturi disperate pentru a ascunde documentele legate de acest caz. În răspunsurile oficiale la solicitările noastre bazate pe Legea 544/2001, instituția invocă „opriri accidentale de curent” pentru a justifica întârzierea transmiterii documentelor, pretinzând că „nu a dorit să omită/ascundă nicio informație cu caracter public.” Această lipsă de transparență este caracteristică instituțiilor publice care continuă să funcționeze după regulile sistemului clientelar dezvoltat în era Ponta. Faptul că primăria refuză să furnizeze toate documentele solicitate arată disperarea cu care se încearcă ascunderea adevărului despre jafurile imobiliare orchestrate de administrația PSD.
Protecția politică funcționează și astăzi
Cazul comunei Căiuți demonstrează cum, sub protecția lui Victor Ponta, s-a putut desfășura un mecanism de jefuire a resurselor publice fără nicio consecință. Edilul local a reușit să evite orice urmă de răspundere pentru un conflict de interese flagrant, bucurându-se de impunitatea oferită de sistemul clientelar pe care Ponta l-a creat în partid și ulterior l-a promovat la nivel guvernamental. Investigația noastră dezvăluie nu doar un caz izolat de corupție locală, ci un întreg mecanism de protecție politică dezvoltat de Victor Ponta pentru baronii locali care delapidau resursele comunităților. Acest sistem a funcționat perfect în comuna Căiuți, unde Iulian Durlan de la PSD pre vremea aceea a putut să-și concesioneze teren comunal sieși, să rezilieze contractul când a simțit pericolul investigațiilor, iar apoi să continue cariera politică, toate acestea sub ochii protectori ai liderilor PSD. Pe baza datelor și documentelor obținute am aflat cum schema frauduloasă a fost acoperită prin dispariția convenabilă a actelor oficiale și utilizarea interpușilor pentru semnarea documentelor incriminatoare. Acest mod de operare poartă amprenta sistemului de protecție inventat de Victor Ponta pentru primarii PSD care foloseau resursele publice în interes personal. Comuna Căiuți rămâne astfel un exemplu elocvent pentru modul în care rețeaua clientelară dezvoltată de Victor Ponta și Viorel Hrebenciuc a funcționat la nivel local, permițând jefuirea sistematică a resurselor publice și asigurând protecție politică completă pentru cei implicați.
Scandalul retrocedărilor de milioane: Iulian Durlan – funcționarul acuzat în dosarul Pădurii Snagov și Fermei Băneasa
Iulian Durlan, membru al comisiilor de fond funciar, este acuzat că a semnat și validat, împreună cu alți funcționari, restituirea nelegală a unor terenuri cu o valoare uriașă: Pădurea Snagov și Ferma Băneasa. Prin aceste decizii, în beneficiul moștenitorilor familiei regale, s-au redat către privați terenuri care, potrivit evaluărilor din dosar, pot depăși prejudicii de peste 145 milioane de euro (Ferma Băneasa) și peste 10 milioane de euro (Pădurea Snagov).
Cifre spectaculoase:
– Ferma Băneasa: 170.924,975 metri pătrați retrocedați în natură și 25.642,96 mp pentru despăgubiri – valoarea evaluată a prejudiciului doar pe segmentul ICDPP depășește 145 milioane euro.
– Pădurea Snagov: 46,78 hectare (467.800 mp) de pădure, cu o valoare de piață estimată în dosar la peste 10 milioane de euro.
Funcționarul Durlan a fost acuzat de procurori că ar fi încălcat legea validând cereri fără a verifica temeinicia dreptului de proprietate, pe fondul unor presiuni uriașe și posibilități reale de îmbogățire pentru rețelele implicate. Justiția a considerat că această semnătură a făcut posibilă transferarea unor „averi istorice” din proprietatea statului către persoane private, provocând cel mai mare prejudiciu de după 1989 pentru patrimoniul public. Documente-cheie arată însă că hotărârile civile definitive confirmau dreptul la retrocedare, iar apărarea lui Durlan precizează că acesta nu a primit niciun beneficiu personal, ci doar a pus în aplicare hotărâri judecătorești. Dosarul rămâne unul emblematic pentru România post-comunistă: milioane de euro puse în joc prin decizii birocratice și miza incredibilă a patrimoniului național.
Interesant
Gura mamii lui de ticălos!