Într-un interviu captivant, Zoltán András, liderul trupelor Sarmalele Reci și Jazzappella, dezvăluie cum muzica poate schimba societatea, importanța echilibrului în viața de artist și filosofia sa despre nemurirea artei. Cu o carieră impresionantă în spate și proiecte ambițioase în față, Zoltán împărtășește lecții de viață prețioase și viziunea sa asupra rolului artistului în lumea contemporană. De la influențele muzicale care l-au format până la secretele unei familii armonioase, acest interviu oferă o perspectivă profundă asupra omului din spatele muzicianului, invitându-ne să reflectăm asupra propriei noastre călătorii prin viață și artă.
Cum a început anul pentru tine și cum s-au încheiat până în prezent toți anii de când faci muzică?
Zoltán András: Sunt foarte mulțumit că am început anul cu o energie bună, după ce m-am odihnit. Am terminat anul trecut cu o activitate mai intensă decât am avut vreodată în viața mea. Am lucrat în șase proiecte în paralel, ceea ce nu mi s-a mai întâmplat niciodată. Am lucrat la două musicaluri și am avut concerte intense cu cele două grupuri ale mele, Sarmalele Reci și Jazzappella. În perioada de Crăciun m-am odihnit, am fost la țară, mi-am încărcat bateriile și am început anul cu chef de viață, cu energie și încredere. Îmi dau seama că trăim o perioadă destul de tensionată, dar eu vreau să-mi văd de treaba mea și să nu permit evenimentelor exterioare să mă afecteze. Mă concentrez pe ce este cu adevărat important pentru mine: ce pot eu să fac, ce pot eu să ofer lumii, ce pot eu să creez.
Cum crezi că muzica rock poate influența conștiința socială și aborda probleme importante ale societății contemporane?
Zoltán András: Muzica rock a fost, de la început, o muzică creată de oameni cu o anumită personalitate și cu o anumită atitudine față de viață. Oameni care sunt mai treji și care vor să vadă niște schimbări în societate. De la bun început, muzica rock a fost o muzică de atitudine socială mai tranșantă decât alte genuri muzicale. Muzica rock nu este atât de mult despre divertisment, cât este mai degrabă despre un fel de educație civică. Cred că muzica rock mișcă masele, îi mișcă pe oameni și îi pune să se întâlnească la evenimente în spiritul unei atitudini pentru o cauză.
În ce mod consideri că muzica ta reflectă experiențele și preocupările generației tale?
Zoltán András: Muzica vocală este rezultatul simțirii omului de a se exprima liric, în versuri, în rime, în ritmuri, care să exprime conținuturi sufletești, aspirații, dor, nemulțumiri, tânjiri, tristețe, bucuriile sufletului omenesc. Creația muzicală modernă a unui grup muzical sau a unui artist care se exprimă ca autor trebuie să fie ancorată în epoca artistului respectiv. Trebuie să reflecte ceea ce simt contemporanii, experiențele oamenilor din jur.
Care sunt artiștii sau curentele muzicale care te-au inspirat cel mai mult în cariera ta și de ce?
Zoltán András: În grupul Sarmalele Reci, suntem o echipă și fiecare aduce influențele artiștilor pe care îi admiră. O listă scurtă de artiști care ne-au influențat ar include Deep Purple, Pink Floyd, The Police, dar și Ceaikovski, Bartok, Enescu sau Șostakovici, Bill Evans, Miles Davis sau John McLaughlin și mulți alții, desigur. De asemenea, am fost influențați de artiști românești care ne-au fost predecesori. Florin Dumitrescu a pornit cu această trupă în timp ce începuse deja să scrie versuri pentru trupa Timpuri Noi. El și-a dorit ca Sarmalele Reci să fie un proiect care preia ștafeta de la un asemenea curent care începuse deja la sfârșitul anilor ’80, ca o trupă de protest, cu o atitudine tranșantă față de diverse aspecte ale societății.
Cum reușești să menții un echilibru între viața de artist și o stare de sănătate optimă, atât fizică cât și mentală?
Zoltán András: Am învățat din propria experiență că trebuie să ai grijă de toate aspectele vieții dacă vrei să fii profesionist. Am hotărât să devin vegetarian și să renunț la consumul de alcool. Aceste decizii îmi permit să fac gimnastică, să alerg, să merg pe bicicletă sau să înot, fără să fiu afectat de toxine. Vreau ca trupul meu să fie în echilibru și în armonie cu ceea ce e în sufletul meu.
Ce rol crezi că are muzica în promovarea unui stil de viață sănătos și în educația pentru sănătate?
Zoltán András: Muzica este în sine o terapie. Muzica este un creuzet al unor armonii, melodii și ritmuri care nu sunt întâmplătoare. Muzica a coborât pe pământ printre oameni promovată de mari înțelepți, cum a fost Pitagora. Aceste reguli muzicale sunt o reflectare a ritmurilor din cosmos și din natură. Muzica are un aspect de vindecare, de echilibrare, de bunăstare sufletească reală și uneori chiar de a-i da omului un sens în viață.
Cum ai îmbinat viața de familie cu creația ta muzicală și viceversa?
Zoltán András: Din fericire, creația a venit înainte de familie, iar familia a trebuit să accepte că sunt deja implicat în acest ritm. Am învățat să includ în stilul meu de viață și ceea ce este necesar familiei. Mai mult, am “contaminat” și viața de familie cu activitatea mea muzicală. Soția și fiul meu sunt melomani, le place să meargă la concerte. Mergem împreună la Ateneu o dată pe lună, la operă de două ori pe trimestru, și ne facem chiar și destinații de vacanță în funcție de evenimente muzicale.
Ce valori consideri esențiale pentru o familie armonioasă în societatea actuală?
Zoltán András: Un bărbat și o femeie trebuie să se considere egali de la eu la eu. Eul este instanța cea mai înaltă a ființei omenești. De la eu la eu se naște construcția pe care se poate baza o familie durabilă, plină de demnitate umană și de valori adevărate. Trebuie să vezi copilul ca un spirit, o personalitate în devenire, și să-i acorzi timp și energie.
Care consideri că este rolul unui artist în societate, dincolo de creația sa muzicală?
Zoltán András: Artistul trebuie să fie un model. Responsabilitatea mea față de societate ca artist este să mă gândesc dacă ceea ce propun în lume este un model de consumerism sau un model de construire, de zidire personală. Optez pentru cel de-al doilea model. Vreau ca oamenii să plece de la spectacol nu doar distrați, ci și cu ceva la care să se gândească și peste o zi, un an sau zece ani.
Ce lecții de viață ai învățat de-a lungul carierei tale muzicale pe care ai dori să le împărtășești cu publicul tău?
Zoltán András: Am învățat că adevărata magie nu este un “hocus-pocus” care să se producă fără efort. Magia este atunci când ai lucrat foarte mult și în sfârșit se arată roadele, și îți dai seama că e ceva extraordinar, ceva la care nu te așteptai, ceva mai mult decât credeai că poți. Asta este adevărata magie: să petreci suficient timp cu viața încât să vină momentul în care spui că ai învățat acele lucruri care îți deschid ochii către ce e magic în lume.
Cum vezi relația dintre nemurirea muzicii și mortalitatea omului?
Zoltán András: Muzica vine dinspre planete. Când mă trezesc dimineața, primesc inspirație de acolo. M-am născut cu o amintire și cu o intenție de a crea ceva nou în lume. Omul este mesagerul muzicii pe pământ. Așa cum vin și mă nasc din nou pe pământ, trebuie să și mor odată, pentru că am făcut cât am putut în această viață și trebuie să mă duc să mă odihnesc. Apoi mă voi întoarce cu noi capacități, cu noi intenții, pe baza experiențelor și decantând ce a fost bine și ce n-a fost bine în viața mea anterioară. Muzica se va tot înnoi cu timpul, prin faptul că vor veni noi și noi oameni, cu noi intenții de a face ca muzica să răsune și altfel pentru omenire.
Acest interviu a fost transcris cu ajutorul aplicației www.goodtape.io